Cu aproape 20 ani in urma, impreuna cu regretatul meu prieten Alexandru Boiu, am scos o carte de prognoze, intitulata "Proiecte planetare". Cartea a avut tiraj mare (cred ca in jur de 50.000 exemplare), s-a epuizat imediat si trata - cu curaj, credeam noi - intamplari prin care lumea urma sa treaca in jurul anilor 2000, 2100, 2200. O carte de literatura de stiinta, am inventat eu atunci termenul - sau am crezut ca il inventez - care avea si o particularitate unica in istoria lumii: partea literara, cea de poveste (Sandu Boiu a strans materialul si a realizat "buzunarul" stiintific al cartii), a fost scrisa la lumina lumanarii - caci in cartierul bucurestean "Militari", unde locuiam atunci, Ceausescu stingea lumina electrica mai abitir decat in alte parti ale Capitalei. Va dati seama, o carte despre Mileniul al III-lea, scrisa la luminile preistoriei. ...Revenin la termenul: literatura de stiinta. Literatura - si nu vulgarizare, nu popularizare stiintifica. Eu sunt convins ca termenul este valabil, ca paginile scrise de mine in Proiecte Planetare - dar si in Enigmatic, Pamantul (Editura Scrisul Romanesc, 1977, reeditata Intercontempress 1977), Intamplari din veacul XXI (Ed. Ion Creanga, 1988), Laboratoarele lumii (Editis, 1992), Anatomia secundei (2002), Dialoguri pe lobul frontal al civilizatiei omului (2004) si in mii de articole, de-a lungul anilor, in "Stiinta si tehnica", "Magazin", "Contemporanul", "Cronica Romana", "Curentul", "Dimineata", "Colectia de povestiri SF Anticipatia" (dar si unde n-am scris...) - se constituie, uneori, in adevarata literatura - va rog sa-mi iertati lipsa de modestie... De aceea, mandru de a fi inventat eu o varianta, post Jules Verne-ista a literaturii, am fost surprins sa constat, cu cativa ani in urma, ca un american, fizicianul Gerard O’Neill face acelasi lucru, ba chiar mai bine decat mine, intr-o carte in care povestea cum vor fi construite primele orase cosmice in "punctele Lagrange" (locuri in spatiu unde gravitatea Pamantului si a Lunii se echilibreaza, mentinand fixe obiectele trimise, eventual, de om!). Dar si mai umilit (poate nu umilit este cuvantul ci mai... la locul meu...) m-am simtit cand am dat peste cartea lui Marshall T. Savage, Proiectul Millenium care, aflu din prezentare, este scrisa de un filolog! Caci, daca in ce ma priveste - sunt absolvent al unei facultati de matematica si jurnalist de stiinta - accesul la cunostintele stiintifice imi este garantat de pregatirea mea iar talentul la scris il am, ca sa zic asa, dobandit, M.T. Savage face drumul invers: de la umanism spre stiintele exacte, in care, fratilor, plonjeaza cu o usurinta dezarmanta, explicand totul pe intelesul tuturor, inventand comparatii si metafore - intr-un cuvant, o carte care te tine cu sufletul la gura. Dar, mai mult: el creeaza un program, o suita de mesaje pentru viitor, reuseste un act de un curaj nebun, prin care arata drumul pe care ar trebui sa mearga Homo sapiens pentru a iesi din leaganul copilariei sale si a coloniza cosmosul. Molipsirea universului cu viata, acesta este scopul, aceasta este natura pe care o are Homo sapiens. Extraordinara, cartea propune opt capitole separate, in cele opt etape pe care M.T. Savage le incorporeaza in actiunea lui Homo cosmicus. Le inventariez: "Aquarium" (proiect prin care, pregatindu-se sa-si mute locuinta in spatiul cosmic, Homo sapiens cucereste mai intai oceanul planetar), "construirea "tunului" cu levitatie magnetica, prin care se vor expedia pe orbita materialele pentru constructie si... astronautii), "Asgard" (orasele cosmice din jurul Pamantului), "Avalon" (locuitorii Lunii), "Elysium" (martienii din viitor), "Solaria" (un Sistem Solar viu!), "Galactia" (cand Galaxia Noastra va fi chiar a noastra, adica locuita de urmasii nostri de peste 1.000.000 de ani) si - apud Isaac Asimov, care a scris o carte despre o planeta pe care se vor fi strans, in viitor, toate cunostintele umanitatii - "Fundatia" (momentul in care stranepotii de peste milioane de ani au imbolnavit de viata Metagalaxia, cosmosul din care facem parte). Fabuloasa, cartea este un adevarat imn inaltat omului - si merita atentia noastra, o data pentru ca se constituie in splendide pagini de vis de vara, cat si pentru ca poate fi, pentru ce cu imaginatie si optimism, un plan lung de bataie pentru ziua de dincolo de maine.
Vom lua, de aceea,
fiecare capitol in parte...