Daca amplasarea elementelor scutului antiracheta american in Cehia si Polonia a starnit ingrijorarea Rusiei, se pare ca liderii de la Moscova ar avea alta parere in cazul Romaniei, Bulgariei si Turciei. Nu exista un anunt oficial dar o astfel de parere a fost exprimata de Irina Kobrinskaia, de la Institutul pentru economie mondiala si relatii internationale din capitala rusa, o structura utilizata in numeroase randuri de Kremlin atunci cand nu doreste sa se exprime pe canalele clasice. Potrivit Washington Post care o citeaza pe analista rusa, specialistii militari ai Kremlinului ar accepta mai degraba ideea amplasarii sistemului american antiracheta in Europa, daca acesta ar fi instalat in extremitatea sudica a NATO, in Turcia, Romania sau Bulgaria, in nordul continentului, in Republica Ceha si in Polonia, care are o granita terestra comuna cu regiunea rusa Kaliningrad. Disputa tot mai aprinsa pe marginea proiectului american de instalare a scutului antiracheta in Europa centrala tensioneaza si mai mult relatiile deja fragile dintre SUA si Rusia. Oficiali americani au afirmat ca sistemul nu este indreptat impotriva Rusiei, ci urmareste sa contracareze amenintarea reprezentata de rachetele dezvoltate de Iran. Or, potrivit unor oficiali rusi, Iranul nu dispune de rachete capabile sa atinga SUA si nici macar Europa occidentala. Ministrul rus al apararii, Serghei Ivanov, a declarat la inceputul lunii februarie, dupa cum citeaza cotidianul german Die Welt, ca Iranul are nevoie de ‘’cel putin 20 de ani’’ pentru a dezvolta rachete capabile sa atinga Europa centrala. Rusii considera proiectul american antiracheta ca facand parte dintr-o incercare de ingradire din partea SUA, manifestata indeosebi prin extinderea in continuare a NATO. Raspunsul strategic major al inaltilor responsabili rusi a fost, pana acum, amenintarea ca Rusia se va retrage din tratatul ruso-sovietic din 1987 privind eliminarea rachetelor nucleare cu raza medie si mica de actiune. Oficiali rusi au evocat ca precedent la un asemenea gest retragerea Administratiei Bush din Tratatul din 1972 cu privire la rachetele antibalistice.
De la prima sa extindere in blocul ex-sovietic, in 1998, cand au aderat Polonia, Ungaria si Republica Ceha, NATO a ajuns sa includa cele trei republici baltice, Slovacia, Romania si Bulgaria, iar fosta republica sovietica Georgia doreste la randul ei sa adere la organizatie. Si unii politicieni din Ucraina, intre care presedintele Viktor Iuscenko, s-au pronuntat in favoarea aderarii tarii lor la Alianta nord-atlantica, aminteste The Washington Post.