"Identificarea sistemului judiciar din Romania, format din sute de instante, parchete si alte institutii, in care lucreaza mii de oameni, cu peresoana care, vremelnic, ocupa fotoliul ministerial al Justitiei, a capatat forme ditirambice, grotesti, aducandu-ne aminte de vremuri pe care le credeam de mult apuse. Reforma in justitie si progresele inregistrate, atatea cate sunt, apartin sistemului judiciar, muncii a mii de oameni, unui efort general care apartine in sens larg intregii societati romanesti si nu pot fi confiscate de o singura persoana, ea insasi o creatie politica de moment", a spus Viorica Costiniu. Presedintele AMR a aratat ca autodefinirea ministrului Justitiei drept "garantul reformei, al consolidarii unei justitii impartiale" si "gratularea generoasa" a acesteia cu titulatura de stindard al luptei impotriva coruptiei denota "o autosuficienta periculoasa, o confiscare politica declarata a reformei in Justitie, o crasa incalcare a principiilor constitutionale, a statului de drept". Actiunile constante de denigrare ale ministrului Justitiei privind magistratii si pe cei ce ii reprezinta, "folosind parghii mediatice devotate" si practicand "un turism international la Poarta Uniunii Europene, ca "pe vremuri fanariote, la Inalta Poarta, au avut drept scop, a spus Viorica Costiniu, "autoproslavirea in ochii strainatatii pe bani publici", fapt ce a generat reactii internationale de genul celei legate de activarea clauzei de salvgardare in privinta Romaniei, intr-o disputa politica in care "Justitia este scoasa la mezat". Judecatoarea Costiniu, alaturi de vicepresedintele AMR, judecatoarea Mona Maria Pivniceru sunt de parere ca acei oficiali europeni care isi dau cu parerea asupra unor probleme ce tin exclusiv de Guvernul Romaniei, tara membra UE, ignora faptul ca, potrivit Constitutiei, ministrul Justitiei are doua atributii principale. Intai, sa asigure din punct de vedere financiar, logistic, al resurselor umane si materiale normala functionare a sistemului judiciar. Apoi, sa se preocupe de cadrul legislativ necesar pentru functionarea Justitiei. "Sub ambele aspecte, lucrurile sunt departe de viziunea triumfalista, rupta de realitate si promovata la export", a declarat presedintele AMR.
Haos si debandada a la Macovei
Justitia se confrunta acum cu un haos legislativ, marcat de o "incredibila instabilitate". Spre exemplu, in decurs de trei saptamani (august-septembrie 2006) codul de procedura penala a fost modificat de mai multe ori. Sau exista situatii in care judecatorul este constrans sa lucreze cu acte normative in asa masura incat si-au pierdut substanta. Vicepresedintele AMR a aratat ca ministerul nu si-a indeplinit obligatiile asumate in raport cu Bruxelles-ul, cu recomandarile CE privind reforma Justitiei. Costiniu a acuzat-o pe Monica Macovei ca a ramas "impasibila" si la somatiile magistratilor privind modificarea Legii 10/2001. "Nu suntem in masura sa oferim cetateanului satisfactie in privinta restituirii proprietatilor confiscate", a spus judecatoarea Pivniceru, de unde si numeroasele procese pe care statul roman le pierde la CEDO. De altfel, statul este obligat sa plateasca despagubiri in cuantum total de 1,6 miliarde lei (aproape 500 milioane euro) pentru imobilele nationalizate in perioada regimului comunist, suma care ar putea fi majorata dupa evaluarea altor aproximativ 1000 de dosare de revendicare.
Discriminarea profesionala a procurorilor
Pe de alta parte, au declarat reprezentantii AMR, "procurorii s-au saturat sa fie folositi ca vitrina a realizarilor politice, sa fie divizati si ierarhizati pe categorii de importanta zero si de mana a doua sau sa fie discriminati cu privire la dotare. "Unii procurori folosesc truse criminalistice din anii '50, in timp ce altii beneficiaza de masina cu dispozitive de ascultare la distanta in valoare de 150.000 de euro", a acuzat Viorica Costiniu. "Cultivarea si intretinerea unei confuzii deliberate asupra modului de reglementare a organizarii si functionarii parchetelor ne situeaza in postura absurda ca functia Procurorului General sa se reduca tot mai mult la cea de marioneta, Parchetul General sa fie organizat printr-un regulament, iar DNA si DIICOT sa aiba legi proprii de organizare si functionare", spun reprezentantii AMR.
Justitia, ca troc politic
AMR a anuntat ca va sesiza Consiliul Consultativ European al Magistratilor, Comisia Europeana si Parlamentul European cu privire la implicarea Justitiei "intr-un joc politic international", disputa in care "Justitia este obiect de troc intre fotoliul ministerial si activarea clauzei de salvgardare. "Nu putem ramane impasibili la acuzatiile tunatoare ale doamnei S. Kastner, ale dlui Frattini, prin care se ignora un efort comun in realizarea reformei Justitiei si flutura ostentativ activarea clauzei de salvgardare pentru Romania, nu pentru ca autoritatile nationale nu si-au indeplinit angajamentele asumate, ci pentru nesiguranta titularului scaunului ministerial de la Justitie. Ministrul Justitiei clameaza pe toate canalele, inclusiv cele internationale: Eu sunt reforma, cu mine incepe si se termina reformarea sistemului judiciar - si se erijeaza in fanionul luptei anticoruptie, recunoscand implicit conotatia politica pe care o imprima activitatii procurorilor", declara AMR. Costiniu a mai atras atentia ca magistratii romani nu au intrat in genunchi in UE si nu sunt datori sa accepte afronturi, fie si ele oficiale, cata vreme "agitarea iresponsabila a unor astfel de sperietori, cum este clauza de salvgardare, denota ca autorii nu cunosc prevederile Tratatului de Aderare, in timp ce autoritatile romanesti "tac inexplicabil in fata unor inferinte nepermise in treburile interne ale unui stat membru UE".