BNS il acuza pe ministrul de Externe Razvan Ungureanu si pe premierul Calin Popescu Tariceanu ca nu au luat atitudine in privinta deciziei Spaniei de a mentine vizele de munca pentru romani dupa 1 ianuarie 2007.
BNS si Aurel Teodorescu,
BNS il acuza pe ministrul de Externe Razvan Ungureanu si pe premierul Calin Popescu Tariceanu ca nu au luat atitudine in privinta deciziei Spaniei de a mentine vizele de munca pentru romani dupa 1 ianuarie 2007.
BNS si Aurel Teodorescu, in calitate de cetatean roman si nu de director al Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca (OMFM), au depus o plangere catre institutiile europene in care au semnalat decizia ilegala a Ministerului Muncii si Afacerilor Sociale din Spania de a mentine obligativitatea vizelor de munca pentru romanii care vor sa plece in Spania cu un contract de munca pe o durata mai mare de sase luni. Potrivit presedintelui BNS, decizia a fost luata ca urmare a lipsei de reactie din partea reprezentantilor institutiilor romane competente, respectiv ministrul Afacerilor Externe Razvan Ungureanu si premierul Calin Popescu Tariceanu. "Decizia Spaniei in ceea ce priveste pastrarea vizelor de munca pentru romani a fost luata in 26 decembrie 2006, dar Ministerul Afacerilor Externe nu a avut pana acum nici o reactie. De asemenea, premierul Tariceanu s-a intalnit, tot in decembrie, cu ministrul spaniol de Interne si cu cel al Muncii, cand a fost anuntat ca Spania va mentine vizele pentru romani, iar acesta nu a avut nici o reactie", a spus, ieri, Dumitru Costin. Potrivit lui Teodorescu, singurele institutii care au avut o reactie in legatura cu aceasta problema si care au cerut explicatii autoritatilor spaniole au fost Ministerul Muncii, prin Departamentul pentru Munca in Strainatate, si Departamentul de Relatii Europene, din Ministerul Integrarii.
Sindicatele cer respectarea legilor europene
Prin plangerea adresata forurilor europene, BNS cere respectarea legislatiei europene referitoare la libera circulatie a lucratorilor, si anume eliminarea vizelor de munca si acordarea de despagubiri de catre statul spaniol cetatenilor romani care pot dovedi ca au fost prejudiciati de aceasta discriminare. "Singura institutie care se poate sesiza in acest caz este Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene care ar putea impune Spaniei eliminarea acestor restrictii si acordarea unor despagubiri", a spus reprezentantul Departamentului de Afaceri Europene al BNS, Dana Mocanu.
Potrivit plangerii, trimisa in 9 februarie la Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, la Comisia Europeana, la Consiliul Uniunii Europene, la Parlamentul European si la European Ombudsman (echivalentul Avocatului Poporului in UE), Spania incalca Directiva 38/2004, privind dreptul la libera circulatie a cetatenilor UE si Tratatul de la Amsterdam, care prevede ca cetatenii UE nu au nevoie de viza de sedere intr-un stat al Uniunii. "Probabil ca Spania face o confuzie intre vizele de munca si masurile tranzitorii in ceea ce priveste circulatia lucratorilor, care sunt cu totul altceva si care au fost impuse Romaniei de 15 state ale UE. Aceste masuri sunt perfect legale si se gasesc specificate in Tratatul de Aderare, in timp ce vizele de munca incalca dreptul la libera circulatie si au fost pastrate doar de spanioli", a spus Teodorescu.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.