Problema ridicata alaltaieri de presedintele Traian Basescu, cu mogulii de presa si ai economiei care manipuleaza tot ce misca-n tara asta (mai putin, se intelege, pe Domnia-Sa), mi-a pus in fata o problema dureroasa: daca intr-adevar lucrurile stau asa, atunci pe mine cine ma manipuleaza? Si cum pot sa-mi dau seama de asta? Pe Sorin Ovidiu Vantu, de pilda, nu l-am vazut decat in poze sau la televizor; cu Dinu Patriciu am dat de vreo trei ori mana cand erau aniversarile ZIUA si-atat; cat despre laude la adresa lui Dan Voiculescu, cred ca - vorba bancului - nici nu poate fi vorba. Despre Traian Basescu am scris cand de bine, cand de rau, dupa caz. Si desi in ziarul pe care-l conduce am fost de cateva ori in raspar cu opiniile lui, "Nasu'", Sorin Rosca Stanescu, nu mi-a schimbat in doispe ani de cand comit texte in ZIUA o virgula. Asta inseamna din doua una: ori nu-mi dau inca seama cum sunt, totusi, manipulat, ori sunt un prost care nu merita sa fie manipulat. Ceea ce, in fond, e acelasi lucru...
Ba nu, sa nu mint: din cand in cand sunt manipulat de stralucitele scenarii politice zilnice de la "Groapa" Muzeului Literaturii ale prietenului Ion Buduca, din care mai ciupesc si eu cate ceva; sau de mama, care ori de cate ori imi trimite pachete cu slanina, introduce in ele si biletele (ca Basescu, ca Tariceanu) cu "Mai scrie si tu despre Maramures, ca e zona cam defavorizata". Si, recunosc, ma conformez. Dar care ziarist, fie el o culme a onestitatii, n-ar dori in secret ca in loc de slanina sa primeasca un laptop sau macar un post de atasat cultural la Bangkok? Asa ca astept sa fiu manipulat, zilnic, intre orele 11-13, la redactie.
P.S. Vorbind serios, ii recomand presedintelui Basescu excelenta carte "Manipularea prin presa" a Soniei Cristina Stan, aparuta in 2004 la "Humanitas". Taman cand isi incepea mandatul...