In ultimii cinci ani, Romania n-a reusit sa-si reduca deloc decalajele dintre zonele cele mai sarace si cele mai bogate. Previziunile nu sint optimiste nici pentru viitor, desi vin mai multi bani de la UE pentru dezvoltare regionala.

Comisia Nationala de Prognoza (CNP) a dat publicitatii un nou set de prognoze regionale pentru perioada 2006-2008. Cum era de asteptat, se mentin disparitatile intre regiunile tarii, cu Bucurestiul in dezvoltare mult peste media nationala si regiunea de nord-est aflata la polul opus. Datele furnizate de prognoza ar trebui sa stea la baza orientarii fondurilor structurale ale Uniunii Europene, astfel incit ele sa fie absorbite cu precadere in zonele mai putin dezvoltate pentru limitarea decalajelor dintre regiuni. Regiunea Nord-Est inregistreaza cel mai scazut nivel al produsului intern brut pe cap de locuitor, cu un indice de disparitate fata de total tara de 67,5 %, nivel care se va mentine si in urmatorii doi ani, chiar daca economia regiunii va avea un ritm usor superior celei nationale. Decalajul fata de Bucuresti al acestei regiuni a crescut de la an la an intre 2003 si 2005, arata aceleasi date ale CNP.

Trecutul nu a sunat bine

In ultimii patru ani, zonele sarace ale tarii, mai ales Moldova si Oltenia, nu au reusit sa recupereze diferentele fata de regiunile din Centru si mai ales fata de Capitala, unde, in mod evident, exista alt ritm de dezvoltare. Chiar daca, intre 2000 si 2006, prin Programul PHARE au fost alocate 1,28 miliarde de euro destinati dezvoltarii regionale, iar banii au fost destinati cu precadere zonelor mai putin dezvoltate, disparitatile existente nu s-au atenuat, ci, in unele cazuri, chiar s-au accentuat. „Pina la aceasta data, fondurile primite, chiar daca au fost destul de mari, nu au putut elimina disparitatile, pentru ca diferentele de dezvoltare dintre regiuni sint foarte mari", a spus analistul economic Mircea Cosea.

Diferentele vor ramine si peste sapte ani

Specialistii estimeaza ca nici peste sapte ani diferentele dintre cele opt regiuni ale tarii nu vor fi atenuate in ciuda faptului ca UE ne acorda sume de patru ori mai mari decit cele primite in cei sapte ani anteriori aderarii la Uniune. „Diferentele vor ramine chiar daca teoretic ar trebui sa scada, avind in vedere fondurile care vor veni. Potrivit unui calcul facut anul trecut, s-a ajuns la concluzia ca, in ritmul actual de dezvoltare, Moldova ar putea ajunge la nivelul Capitalei abia peste 20-30 de ani. Ideea este ca si Bucurestiul se dezvolta si nivelul de la care pleaca este cu totul altul decit al celorlalte zone", a spus Mircea Cosea.

Alocari invers proportionale Tocmai pentru a incerca sa atenueze diferentele, fondurile structurale vor fi alocate in functie de gradul de dezvoltare a judetelor din zona respectiva si de problemele economice intimpinate de fiecare regiune. Astfel, zonele mai putin dezvoltate vor primi mai multi bani, distributia banilor avind o puternica dimensiune teritorial-regionala, prin care sint vizate, in principal, zonele ramase in urma si zonele mai slab dezvoltate din regiunile intrucitva mai prospere. „Fondurile sint distribuite diferentiat, in functie de gradul de dezvoltare a fiecarei regiuni, nivelul alocarilor fiind invers proportional cu cel al dezvoltarii regiunilor", a spus ministrul Integrarii Europene, Anca Boagiu (foto). Specialistii spun ca diferentele ar trebui sa se micsoreze, dar totul depinde de capacitatea autoritatilor de a elabora proiecte si de a accesa fondurile europene. „In portofoliul MIE exista proiecte care acopera o finantare de 380 de milioane de euro, iar ADR-urile au si ele in portofoliu in jur de 4.000 de proiecte", a precizat Boagiu.