Identificarea cailor trebuie reluata, pentru ca mare parte din cipurile implantate animalelor nu sunt conforme cu standardele europene. Astfel milioanele de euro date firmelor care vand microcipuri si cititoare
pentru ele s-au dus pe Apa Sambetei.
Din 2003, Ministerul Agriculturii si serviciile veterinare se tot chinuiesc sa implanteze cipuri sub pielea cailor, magarilor si catarilor autohtoni. Si pana in ziua de astazi au reusit sa identifice ceva mai putin de jumatate din cabalinele din Romania. Milioane de euro au fost cheltuite pentru aceasta actiune care a fost catalogata in 2005 de expertii europeni drept un esec.
HAOS. Esecul este cu atat mai mare cu cat va trebui sa o luam de la capat, deoarece cipurile nu sunt conforme cu cerintele europene. ""Din cei aproximativ 350.000 de cai identificati pana acum, doar la jumatate cipurile indeplinesc cerintele europene. Restul, mai precis primii care au fost identificati, cipurile contin informatii incomplete, de zece caractere si nu 15 cat cere UE, astfel incat procesul de identificare trebuie reluat"", a declarat, ieri, Robert Bartha, presedintele Autoritatii Hipice Nationale (AHN), institutia care ar trebui sa se ocupe, de anul acesta, de actiune. Concret, din cei 350.000 de cai identificati din efectivul de 870.000 de animale, doar pentru 180.000 de cai a fost utilizat un cip care sa respecte cerintele UE. AHN a preluat la 12 ianuarie 2007 responsabilitatea identificarii cailor de la Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie (ANARZ) care ""mostenise"" aceasta indatorire anul trecut, de la Autoritatea Nationala Sanitar- Veterinara (ANSVSA).
APEL. Pana la ora inchiderii editiei reprezentantii ANSVSA-ului si ANARZ-ului nu au venit cu lamuriri pe acest nou scandal legat de microciparea cailor. Cum Marian Avram, presedintele ANSVSA-ului, ne-a inchis telefonul, invocand o sedinta, raman cateva intrebari fara raspuns: cati bani s-au luat de la tarani pentru cipurile ""proaste"", cine si pe ce criterii a stabilit, schimbat si reschimbat ""modelul"" cipurilor si cat ne va costa sa o luam de la capat.
AVALANSA DE LEGI. Jurnalul National a scos la iveala babilonia creata de autoritati in jurul identificarii cailor inca din 2005: desele schimbari ale continutului cipurilor, faptul ca ANSVSA-ul a ales identificarea prin microcipare si nu UE, asa cum sustinea aceasta institutie, dar si afacerile de milioane de euro facute de vanzatorii de cipuri si cititoare pentru acestea. La acea data Jurnalul atragea atentia ca, daca Ordinul 167 prin care s-a legalizat microciparea prevedea ca identificarea cailor trebuie sa fie incheiata pana la sfarsitul anului 2003, in 2005 ANSVSA-ul sustinea ca actiunea nu trebuia neaparat finalizata pana la sfarsitul lui 2003, ""trebuia doar sa fie identificate cat mai multe animale pana la momentul respectiv"". Ordinul 167 trebuia sa fie urmat de o alta reglementare, care sa stabileasca specificatiile tehnice ale microcipurilor. Insa au urmata¦ trei ordine in decurs de doi ani. Fiecare cu alte caracteristici tehnice. Astfel, in aprilie 2003 a fost emis Ordinul 295/16 aprilie 2003, care prevedea ca acel cod unic de identificare va corespunde standardului ISO 11784, iar cititorul va trebui sa fie de tip ISO 11784/11785. Cateva luni mai tarziu, in august este abrogat si locul lui a fost luat de Ordinul 547/2003, care impunea microcipurile de 10 digiti. Acest ordin a rezistat pana in august 2004, cand a aparut Ordinul
76/ 2004, care stabilea ca microcipul sa aiba un cod de identificare pe minimum 10 caractere si maximum 15. In spatele variatiilor se ascunde o brambureala totala: la inceput au fost aduse microcipuri de 10 digiti si cititoare de 15. Astfel incat informatiile din microcipuri nu au putut fi citite.
INCURCATURI. Primul lot de cabaline microcipate avand ca destinatie spatiul european a fost intors din drum. Timp si bani pierduti pentru proprietarii care au trebuit sa mai implanteze animalelor un al doilea microcip. Si strainii care si-au adus animalele la competitii au patit-o: nu au putut fi citite informatiile din microcipuri, pentru ca ei aveau caii microcipati cu 15 caractere, iar cititoarele noastre erau pe 10 caractere.
BLOCAJ
Despre autor:
Sursa: Jurnalul National
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
ANALIZĂ VIDEO Primele produse tehnologice sunt mai mereu proaste
Sursa: start-up.ro
-
Paște 2026: cât costă un cozonac plin cu de toate, în București
Sursa: retail.ro
-
Cine sunt speakerii Green Forum 2026: Cum finanțăm?
Sursa: green.start-up.ro
-
Victor Rebengiuc, omagiat de 4.000 de oameni pe scena Sălii Palatului: Unele...
Sursa: kudika.ro
-
Copilul îți spune nu mă iubești: ce înseamnă cu adevărat și cum răspunzi ca...
Sursa: garbo.ro