Consecintele crizei politice de la Bucuresti se vor vedea la sfarsitul lunii martie, cand Romania se va afla la prima "scadenta" in fata UE, insa CE va evalua progresele Romaniei in justitie si nu activitatea ministrului Macovei, a declarat intr-un interviu pentru NewsIn comisarul Leonard Orban. "Comisia Europeana nu va analiza cat a facut persoana X sau Y, ci rezultatele reformei in Romania, rezultate care sunt corolarul muncii a nenumarati specialisti care sunt implicati in domeniu. Asta se analizeaza. Nu se analizeaza activitatea unei persoane sau a alteia. Sigur ca ministra Macovei are o imagine foarte buna la Bruxelles. Acesta e doar un aspect. Dar celalalt aspect, cel care conteaza, este rezultatul. El poate fi analizat. CE va analiza rezultatele reformei sistemului judiciar, nu activitatea unui ministru sau a altuia", a subliniat cu hotarare comisarul european. Orban a refuzat sa se pronunte pe tema disputelor din politica interna si a consecintelor lor asupra continuarii reformelor cerute de Uniunea Europeana si nu a comentat nici posibila demitere a ministrului justitiei, Monica Macovei. "In momentul in care va veni prima scadenta, la sfarsitul lunii martie, vom fi in masura sa facem judecati de valoare asupra situatiei. Atunci vom vedea daca ritmul reformelor a continuat cu aceeasi intensitate, a fost incetinit sau oprit. Deocamdata e prematur sa facem un bilant si e prematur sa spunem daca Romania are rezultate mai bune sau mai putin bune", a declarat Leonard Orban. Comisarul pentru multilingvism a afirmat ca la discutia din Colegiul Comisarilor in care se va dezbate situatia justitiei romane, el "va spune clar" ca Romania trebuie judecata dupa rezultatele pe care le are."Nu este vorba despre o persoana sau alta, ci despre rezultatele efective pe care Romania le va avea la momentul la care raportul pe justitie va fi discutat la nivelul Comisiei si se va lua o decizie", a spus Orban. Romania va trebui sa prezinte, la sfarsitul lunii viitoare, raportul privind masurile legate de mecanismul de monitorizare pe domeniul justitiei - prevazut in raportul Comisiei Europene din septembrie 2006 - si indeplinirea asa-numitelor "benchmarks" (obiective): adoptarea legii de infiintare a Agentiei Nationale de Integritate, continuarea reformelor in domeniul judiciar, imbunatatirea activitatii Consiliului Superior al Magistraturii si lupta anticoruptie atat la nivel inalt, cat si la nivel comun. In opinia lui Leonard Orban exista trei variante de decizie ale executivului european. Prima dintre ele, "si cea mai de nedorit", ar fi introducerea clauzei de salvgardare pe domeniul justitiei. A doua "ar fi una medie, cu impact relativ limitat" si ar consta in continuarea monitorizarii, fara activarea cluzei de salgvardare, iar cea de-a treia ar fi "pur si simplu neintroducerea clauzei si oprirea monitorizarii". "In momentul in care va fi aceasta discutie, pozitia mea va fi foarte clara: judecam rezultatele, nu o persoana sau alta. Asta e opinia mea, modalitatea in care lucrurile trebuie sa fie judecate", a repetat comisarul Orban. Referitor la unul dintre obiectivele vizand domeniul justitiei - adoptarea legii ANI - oficialul european a subliniat ca pentru executivul Uniunii va conta si forma in care va fi adoptata aceasta lege. Analiza CE va avea in vedere si cat de eficienta va fi aceasta agentie, a precizat Orban. Legea privind infiintarea ANI a intrat luna aceasta in dezbaterea Comisiei juridice a Senatului, camera decizionala. Saptamana trecuta, senatorii-juristi au corectat varianta adoptata de Camera Deputatilor si au decis extinderea activitatii de verificare a ANI asupra averilor, precum si a declaratiilor de interese si au eliminat din textul guvernului posibilitatea cercetarii incompatibilitatilor. "Analiza va cuprinde si modalitatea in care se va evalua cat de eficienta va fi Agentia Nationala de Integritate. Agentia a fost un angajament al autoritatilor romane, ea va fi analizata in functie de eficienta acesteia", a precizat comisarul Leonard Orban.