Derbedeii si victimele

Disputele politice si civice din ultimele luni se desfasoara pe ton de rechizitoriu. Fiecare il acuza si il condamna pe celalalt cu o vehementa care il face pe spectatorul neimplicat sa se astepte la o executie in piata publica. La mijloc e presa. Impregnata de opinii si divizata de vasalitati, ea pune in umbra acuratetea informatiilor si uneori uita sa puna intrebarea-cheie: ce castiga din gesturile politice si civice cetateanul. Statutul pe care documentele europene, cum ar fi Rezolutia 1003/93 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, il recomanda jurnalistului european este acela de mediator al comunicarii publice: activitatea mijloacelor de informare in masa este una de "mediere", spune rezolutia privitoare la etica presei, ele presteaza servicii de informare si drepturile de care se bucura in ceea ce priveste libertatea informatiei sunt in functie de destinatari, adica de cetateni. Articolul 8 arata ca "informatia este un drept fundamental, evidentiat de jurisprudenta Comisiei Europene si a Curtii Europene pentru Drepturile Omului in legatura cu Articolul 10 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului si recunoscut ca atare in Articolul 9 al Conventiei Europene privind canalele de televiziune transnationale, precum si in toate constitutiile democratice. Este un drept al cetateanului, care are prin urmare si dreptul de a cere ca informatia furnizata de ziaristi sa fie transmisa cu respectarea adevarului, in cazul stirilor si in mod onest, in cazul opiniilor, fara nici o interventie exterioara, fie din partea autoritatilor publice, fie din partea sectorului privat."
A sta la mijloc indeamna la echilibru, neangajare, dar nu si la renuntare, in cazul opiniei, la libertatea de exprimare proprie jurnalismului. Opinia si critica onesta nu are voie sa puna problema integritatii jurnalistului, ziarului, postului tv sau de radio. Daca stim dinainte cine sau ce tip de demersuri vor fi sustinute de anumite medii si cum vor reactiona celelalte, unde mai gasim datele necesare unei judecati nepartinitoare?
O proba ca exista defectiuni etice majore in felul cum trateaza presa romaneasca subiectele zilei este tratamentul aplicat celor doi romani retinuti in Irak: unele medii le-au plans de mila, i-au transformat in victime nevinovate ale nepasarii autoritatilor romane. I-au intervievat deci cu delicatete, au jelit alaturi de rude si au infierat autoritatile romane. Altele i-au pus la zid pe cei doi, i-au prezentat ca pe niste derbedei pusi pe capatuiala, aventurieri care, dupa ce au bagat-o pe maneca, au tacut malc o vreme. Aici jurnalistii au evidentiat mai ales incalcarea regulilor. Foarte tarziu a putut publicul sa afle informatii precise despre cum au ajuns sa lucreze cei doi in baza americana, ce scria in contractele lor si care a fost in mod real prestatia autoritatilor romane si americane. Pentru miile de romani care cauta job in strainatate acestea sunt informatiile utile.

---

Despre autor: