Ministerul Transporturilor si Constructiilor a pus la punct o strategie menita sa sfideze realitatea. Ministrul de resort, Radu Berceanu, a declarat ca, pana in anul 2013, inclusiv in Romania se vor construi 1.800 de kilometri de autostrada.

Ministerul Transporturilor si Constructiilor a pus la punct o strategie menita sa sfideze realitatea. Ministrul de resort, Radu Berceanu, a declarat ca, pana in anul 2013, inclusiv in Romania se vor construi 1.800 de kilometri de autostrada.
Daca ne uitam putin in spate, la anii de dupa Revolutie, afirmatia devine cel putin utopica, dat fiind faptul ca in toti acesti ani, in tara noastra s-au construit doar 110 kilometri de autostrada, adica 6,8 kilometri pe an. In conditiile in care strategia ministerului in cauza tinteste spre 1.800 de kilometrii de autostrada in doar sapte ani, inseamna ca la finele fiecarui an ar trebui sa avem in uz cate 257 de kilometri.
Berceanu a incercat sa faca proiectul cat mai plauzibil, cel putin in teorie, prin scoaterea la inaintare a actiunii de concesiune. Ministrul a spus ca cei mai multi kilometri de autostrada vor fi concesionati, "deoarece nu exista fonduri suficiente pentru a sustine aceste investitii". "Autostrazile si traseele prioritare pentru europeni trebuie facute cu bani europeni, cele care au trafic mare trebuie facute in concesiune, cu bani privati sau de la banci pentru a avea repede atostrazi, si doar pentru traseele care ne intereseaza pe noi, pentru a lega anumite regiuni, trebuie folositi bani de la buget. Si aici nu ma refer la bugetul ministerului, ci la fonduri pe care Ministerul Finantelor poate sa le atraga, astfel incat sa construim autostrada intr-un termen scurt, iar apoi sa platim 15-20 ani", a precizat ministrul Transporturilor.

Peste 10 miliarde de euro, de la buget

Potrivit strategiei de constructie a autostrazilor, investitiile pentru cei 1.800 km de autostrada se ridica la 12,8 miliarde euro, din care 5% din imprumuturi externe si 12% din fondurile nerambursabile ISPA si Fondul de Coeziune, iar de la bugetul statului sa vina 10,7 miliarde euro. "Nu avem nicio sansa sa ne apropiem de acest buget pentru ca nici intreg ministerul, care are si alte constructii, nu primeste atatia bani. Nu ar fi fost sub nicio forma posibil ca programul sa fie gata pana in 2013 in modul in care a fost intocmit prima data deoarece lipsea permanent finantarea", a mai spus Berceanu. Ministrul Transporturilor a propus ca 4,2 miliarde euro sa fie obtinuti din concesionarea unor autostrazi, iar alte aproximativ trei miliarde din imprumuturi externe. "Imprumuturile care vor fi facute trebuie sa aiba o perioada de gratie de cinci-sase ani, iar rambursarea sa se faca in 15-20 ani, adica vrem sa facem autostrazile cat putem de repede. Nu putem sa facem autostrazi doar din banii pe care ii avem in bugetul de stat pentru ca procesul ar fi lent", a explicat ministrul. In aceste conditii, de la bugetul de stat pentru autostrazi se vor aloca in acest fel aproximativ 0,5 miliarde euro anual. "Aceasta cifra este realista si poate fi luata ca o baza solida, nu ca o dorinta utopica de a face autostrazi. Noul program este o previziune solida bazata pe calcule, pe niste modalitati de abordare cunoscute si se pot realiza fara probleme", a precizat Berceanu.

Concesionarea, o solutie

In acest sens, MTCT are in vedere concesionarea pentru sectorul Ploiesti-Focsani (108 km) din autostrada Giurgiu-Albita, pentru autostrada Bucuresti-Brasov (225 km), pentru autostrada Bucuresti-Sibiu, precum si a variantelor de ocolire Bucuresti Sud (52 km) si Bucuresti Nord (48 km). Pentru aceste portiuni, MTCT nu dispune de fonduri, motiv pentru care constructia se va face prin concesiune. Mai exact, proiectul si constructia autostrazii va reveni unui singur antreprenor care va exploata si intretine sectorul respectiv pe o perioada de 40-49 ani. Unul din proiectele ministerului se refera la sectiunea Nadlac-Arad (38 km) la care lucrarile vor fi incepute in vara anului 2008, urmand sa se termine in 2013. Lucrarile vor fi finantate din fonduri europene, programul urmand sa fie aprobat in acest an. MTCT va organiza licitatia pentru consultanti in termen de patru luni si cea pentru desemnarea constructorilor in sase luni. Ministrul Berceanu considera ca strategia abordata in acest caz a fost gresita deoarece tronsonul trebuia realizat inaintea celorlalte de pe autostrada Nadlac-Timisoara intrucat tronsonul Nadlac-Arad face legatura cu granita. Din aceasta cauza, noul program prevede ca lucrarile sa dureze doar 2,5 ani, adica sa fie terminate la sfarsitul anului 2010, cel tarziu 2011.

Berceanu vrea mutarea banilor de pe Pitesti-Sibiu

Deoarece pentru sectiunea Timisoara-Lugoj nu au fost gasite resurse, Berceanu a propus realocarea sumelor necesare din cele prevazute pentru Pitesti-Sibiu 120 km, de 500 milioane euro. "Vom muta banii alocati de UE pentru Sibiu-Pitesti pentru alte portiuni care trebuie urgentate, tinand cont ca fondurile acestea erau insuficiente pentru finalizarea proiectului initial", a explicat ministrul Transporturilor. Comisia Europeana nu sustine constructia unui drum nou cu profil de autostrada pe acest traseu, invocand un nivel scazut al traficului. Banii vor fi folositi pentru sectiunea Timisoara - Lugoj si partial a celorlalte necesitati de pe zona Nadlac-Sibiu. Constructia portiunii Pitesti - Sibiu se va face prin concesiune in care contributia Guvernului Romaniei sa fie Bucuresti - Pitesti, iar concesionarul va administra ambele tronsoane. Exproprierile si licitatiile pentru concesiune se vor face in 2007-2008, iar lucrarile in perioada 2009-2013. Programul 2007-2013 prevede si constructia autostrazii Giurgiu-Bucuresti-Albita, urmand ca portiunea Ploiesti-Focsani sa se faca in sistem de concesiune pana in 2008 cu finalizare in 2013. In plus, va fi reabilitata sectiunea Focsani-Albita (155 km), iar in 2013 va fi facut un studiu de fezabilitate pentru constructia autostrazii.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.