Oricum, in multe tari sarace sau in curs de dezvoltare,eforturile sistematice de colectare a acestor date si informatii sunt intr-un stadiu incipient astfel ca, evidentierea cauzelor generatoare de accidente si, corelativ acestora, stabilirea masurilor de prevenire, sunt nesemnificative. In aceste imprejurari, sectorul de sanatate publica are un rol major in a stabili actiunile ce se impun a fi luate pentru definirea sistemului preventiv si, cu precadere, a masurilor ce trebuie luate pentru reducerea numarului si urmarilor accidentelor de circulatie.
In urma cu mai bine de 30 de ani, in SUA, un... om impatimit de masina, pe nume William Haddon jr. a descris criminologia sistemului rutier prin intermediul unui tabel, a unei matrice, care exprima intr-o forma comprimata, relatia interactiva dintre cei trei factori definitorii ai sistemului rutier si anume: om, vehicul, drum. El analizeaza aceste trei elemente care interactioneaza in ipostaza a trei faze si anume: faza premergatoare accidentului, faza accidentului propriu zis si faza post accident. Rationamentul urmarit de Haddon in momentul stabilirii acestui model matricial a avut in vedere: evitarea accidentului; evitarea pe cat posibil ca accidentul sa se finalizeze cu vatamari grave si foarte grave; sustinerea in viata a victimelor accidentului de circulatie. De fapt, americanul poate fi considerat parintele unui curent cu certe valori terapeutice in sistemul rutier, anume curentul atat de necesar a fi raspandit in masa celor ce conduc un vehicul, cel al conduitei preventive!! Meritul acestei formule consta in posibilitatea de a identifica, permanent si pretutindeni in lume, noi modalitati de imbunatatire a formulei de prevenire a accidentului, a consecintelor imediate si a atitudinii ce urmeaza dupa producerea evenimentului. Perspicacitatea constructiei lui Haddon consta in faptul ca ea permite identificarea si eliminarea surselor de eroare si a punctelor slabe care contribuie la producerea accidentelor mortale si celor grave ca si atenuarea seriozitatii consecintelor prin :
1. reducerea expunerii la riscul accidentului;
2. evitarea accidentului pe cale de a se produce;
3. prevenirea agravarii vatamarilor contractate in accidentul initial;
4. reducerea pe cat posibil a urmarilor accidentului la momentul acordarii primului ajutor, ridicarii si transportarii victimelor la unitatea medicala. Este de semnalat un fapt cat se poate de imbucurator, anume acela al constientizarii pericolului dat de starea de insecuritate care prezinta un grad ridicat de risc pentru participantii la trafic in unele tari din Europa Asia si SUA. Unele tari, este drept in majoritatea lor puternic industrializate, si-au stabilit deja ani tinta pana la care sa se reduca numarul si consecintele accidentelor de circulatie.
La ora actuala, in 18 tari se deruleaza programe menite sa asigure diminuarea accentuata a riscului de accident. Cateva exemple:
1. Australia si-a stabilit ca incepand cu anul 1997 sa reduca, pana in anul 2005, cu 10% numarul accidentelor de circulatie.
2. Austria, anul de referinta 2000, an de indeplinire a reducerii cu 50%, ar urma sa fie 2010;
3. Canada, an de referinta 1996 si, pana in 2010, reducere cu 30% a numarului si urmarilor evenimentelor rutiere.
4. Uniunea Europeana, in intervalul 2000 – 2010, isi propune reducerea accidentelor de circulatie cu, atentie, 50%!!
5. Finlanda, an de referinta 2000 si, pana in 2010, reducere cu 37% a accidentelor grave de circulatie.
6. Franta, an de referinta 1997, reducere cu 50% a numarului si urmarilor evenimentelor rutiere pana in 2010!!
7. Suedia, an de referinta 1996, si pana in anul 2007, reducere cu 50%. De remarcat un aspect deosebit. Suedia a fost prima tara din lume care a lansat provocarea "tinta zero accidente de circulatie" in conditiile asigurarii unui suport logistic deosebit, inclusiv forta umana pe masura acestuia!
8. Marea Britanie, an de referinta 1994, urmand ca pana in 2010 sa reduca accidentele cu 40% .
9. SUA, an de referinta 1996 si pana in 2008, isi propune reducerea accidentelor cu 20%.
NB. Angajamentul Uniunii Europene de a reduce, pana in anul 2010 cu 50% numarul si consecintele accidentelor de circulatie a fost perceputa ca un obiectiv major SI PENTRU OFICIALITATILE DE LA BUCURESTI CARE AU LANSAT UN PROGRAM DE NATURA SA ASIGURE ATINGEREA ACESTUI OBIECTIV. Deocamdata, singura realizare efectiva de natura sa confirme implicarea statului in politica de prevenire a accidentului de circulatie rezida in punerea sub control electronic a unei portiuni de peste 100 de km. din DN1, Bucuresti, Ploiesti, Sinaia. Suportul logistic pentru prevenirea cu eficienta sporita a incalcarii regulilor de circulatie este dat de ansamblul noilor reglementari privind legislatia de profil a carei aliniere la normele UE ofera noi perspective benefice in aceasta campanie impotriva criminalitatii rutiere. Marile investitii urmeaza si, ele au in vedere demararea lucrarilor la autostrazile ce vor finaliza coridoare europene rutiere la bazinul de interes catre orient.