Suspendarea presedintelui Traian Basescu si modificarea Legii referendumului in sensul revocarii sefului statului cu majoritate simpla stau la mana Curtii Constitutionale.
In primul caz - cel al suspendarii - Parlamentul, dupa ce primeste capetele de acuzare de la PSD- trebuie sa ceara punctul de vedere al Curtii. Aceasta, prin avizul pe care-l va da, chiar daca e consultativ, poate da un semnal foarte important Parlamentului cu privire la demersul de suspendare. Judecatorii Curtii ar putea sugera, in motivatia lor, ca un esec al demiterii presedintelui prin referendum ar putea duce la dizolvarea Parlamentului. Teza a fost acceptata, in urma cu ceva vreme, de specialistul in Constitutie al PSD, Antonie Iorgovan, chiar daca acesta se dezice in prezent de acest rationament. In al doilea caz al modificarii legii referendumului, avizul Curtii este obligatoriu. In cazul in care judecatorii considera drept neconstitutionala sesizarea PD in privinta referendumului, atunci legea se va duce direct la promulgare. Daca, in schimb, Curtea da dreptate democratilor, atunci Parlamentul este invins si trebuie sa coreleze textul legii cu observatiile judecatorilor.
Oamenii fostului presedinte
Componenta Curtii Constitutionale este una destul de omogena si tributara PSD, in conditiile in care sapte dintre cei noua judecatori au fost numiti de fostul partid de guvernamant pe vremea presedintelui Ion Iliescu. Acsinte Gaspar a fost ministru delegat pentru Relatia cu Parlamentul pe vremea lui Adrian Nastase, dar si secretar general al Camerei Deputatilor. Ion Predescu a fost senator al PSD si un soldat credincios al partidului. Sotul fostului ministru pesedit al Justitiei, Rodica Stanoiu - Serban Viorel Stanoiu - a fost numit judecator tot la propunerea lui Ion Iliescu. Ion Vida, presedintele Curtii, a lucrat cu Antonie Iorgovan la elaborarea Constitutiei din 1991 si a fost ajutat sa ajunga la Curte cu sprijinul nemijlocit al pesedistilor. Petre Ninosu a fost consilier al lui Ion Iliescu, ministru al Justitiei (1992-1994) si parlamentar PSD.
Atitudine binevoitoare a presedintelui
Este posibil ca deciziile judecatorilor Curtii Constitutionale sa fie lipsite de subiectivitate. Un exemplu in acest sens il reprezinta atitudinea apreciativa a presedintelui Traian Basescu vizavi de rolul Curtii. Pe 12 iulie 2005, atunci cand Curtea Constitutioanla a decis ca unele articole din pachetul de legi pe Justitie sustinut de Tariceanu sunt neconstitutionale, la sesizarea PSD, Basescu a decretat: "In calitate de sef al statului, nu voi trece niciodata peste legi ale Curtii Constitutionale". Cateva luni mai tarziu, cand s-a pus problema schimbarii din functie a presedintilor Parlamentului, seful statului a tratat din nou Curtea cu delicatete. "Daca suntem intr-adevar seriosi, mi se pare absolut firesc sa se astepte o decizie a Curtii Constitutionale si abia apoi sa se treaca la modificarea noului Regulament. Indiferent cum este, Curtea este o institutie inatacabila". De altfel, nu trebuie uitat faptul ca judecatorii i-au dat dreptate presedintelui intr-un razboi purtat cu PSD, tot pe legea referendumului. Atunci, Curtea a decis ca presedintele Romaniei este singura autoritate care poate hotari pe ce teme se poate organiza referendumul. (Carmen EPURAN, Roxana ANDRONIC)
Antonie Iorgovan, senator PSD
Retroactive sunt doar legile penale si contraventionale
Stiu ca membrii Curtii Constitutionale n-au un termen precis pana la care sa se pronunte asupra sesizarii PD...
Daca e vorba de o lege inainte de promulgare e clar ca nu o poate lungi Curtea Constitutionala. Nu e nici un termen prevazut, dar e practica Curtii de a solutiona asemenea litigii cu prioritate.
Daca Curtea accepta decizia de neconstitutionalitate, ce se intampla?
Daca o lege inainte de promulgare e declarata neconstitutionala, atunci se intoarce inapoi la Parlament.
E corect sa se schimbe regulile in timpul jocului?
E o gaselnita politica. Nu exista nici un impediment pentru ca Parlamentul sa modifice legile de cate ori vrea si cum vrea. Prevederile legii se aplica din momentul in care intra in vigoare legea si sunt retroactive doar legile penale si contraventionale. (R.A.)
Peter Eckstein Kovacs, seful Comisiei Juridice din Senat
Legea poate sa dispuna numai pentru viitor
Care este termenul pana la care Curtea Constitutionala trebuie
sa se pronunte in privinta unor eventuale exceptii de neconstitutionalitate la Legea Referendumului?
Nu exista termen. Sunt doua modalitati de sesizare a Curtii Constitutionale. Daca din cadrul institutiilor, cum este Parlamentul, un numar de deputati sau de senatori adreseaza, inainte de promulgarea legii, solicitarea de a se pronunta cu privire la constitutionalitatea unui proiect de lege adoptat de cele doua Camere. Este una dintre ipoteze. Iar a doua ipoteza este ca intr-un proces, cineva sa invoce exceptia de neconstitutionalitate si atunci este vorba chiar de acte promulgate in vigoare.
Ce se intampla daca Curtea Constitutionala decide sa respinga exceptiile de neconstitutionalitate invocate de parlamentari?
Presedintele are posibilitatea sa retrimita o singura data o cerere de reexaminare, in care isi exprima un punct de vedere cu privire la proiectul de lege adoptat de Parlament. Cererea de reexaminare este examinata apoi de cele doua Camere dupa procedurile conform carora a fost discutata si legea de baza. Deci este o camera decizionala care admite sau respinge cererea de reexaminare.
In ceea ce-l priveste pe presedinte, el este obligat sa astepte decizia Curtii inainte de a promulga legea?
Corect, asa este. Daca un numar de parlamentari sesizeaza Curtea, atunci el nu o poate promulga inainte de a se pronunta Curtea Constitutionala.
In toata disputa aceasta legata de schimbarea regulilor in timpul jocului, dumneavoastra cum vedeti lucrurile?
Nu vad nicicum, sunt principii de drept, legea poate sa dispuna numai pentru viitor si acesta cred ca este un principiu si constitutional.
(Interviu realizat de Carmen EPURAN)
PNL vrea referendum schimbat din acest mandat
Liberalul Crin Antonescu a sustinut ca modificarea Legii referendumului ar trebui aplicata din acest mandat prezidential.
"Sigur, ea se poate aplica acestui mandat prezidential, si eu nu vad de ce nu s-ar aplica actualului mandat prezidential; pentru ca asa, orice lege la un moment dat apare si ea, fara a fi retroactiva, ceea ce nu este cazul, incepe sa-si faca efecte. Nu vad de ce noi ar trebui sa comutam pentru cativa ani sau pentru durata mandatului domnului Basescu o lege asupra careia cadem de acord ca este firesc si legal si constitutional construita. In fond, nu vad care este toata tema si toata temerea", a declarat Antonescu, la radio RFI citat de Rador. El a spus ca votul favorabil al deputatilor PNL la textul de lege a reprezentat "consecventa". "Am vorbit in repetate randuri si dinainte, cu cateva ocazii chiar dinainte de a se genera actualul context in care discutam noi, la modificarea legii referendumului, despre principiul simetriei si am ramas consecventi", a comentat Antonescu. (R.A.)
Capetele de acuzare
PSD ii imputa presedintelui Traian Basescu faptul ca nu a consultat partidele politice inaintea desemnarii premierului si ca, desi nu are initiativa legislativa a venit cu pachetul legilor sigurantei. Printre motive, se mai numara incalcarea articolul 102 din Constitutie, care prevede ca Guvernul, si nu presedintele asigura realizarea politicii externe, in conditiile in care acesta aplica singurul program politic al tarii. Traian Basescu nu ar fi respectat nici articolele 87 si 107 participand la sedintele de guvern in lipsa premierului si nu pe temele prevazute in legea fundamentala, ci in problema inundatiilor. Seful statului a incalcat si articolul 89 care stipuleaza expres ca alegerile anticipate pot fi declansate numai in situatii de criza, or seful statului ar fi vorbit despre acestea in lipsa uneia. Basescu nu ar fi respectat nici secretul corespondentei, respectiv cel referitor la cazurile in care este restrictionata ascultarea convorbirilor, prin referirile sale la faptul ca telefoanele unor ministri au fost ascultate. Iorgovan (foto) a spus ca PSD ar putea cere Curtii Constitutionale o precizare privind situatia in care referendumul nu va confirma decizia Parlamentului. (R.A.)
Lipsesc sapte voturi
Calculele pe hartie arata ca PSD, PRM si PC mai au nevoie doar de sapte voturi pentru a completa numarul de 235 de voturi necesare suspendarii presedintelui Traian Basescu. PSD aduna in Camera si Senat 150 de voturi, PRM - 48, iar PC - 30. In cazul unei prezente suta la suta in Parlament si in conditiile in care Corneliu Vadim Tudor s-ar declara categoric in favoarea suspendarii, atunci Coalitia PSD-PRM-PC ar insuma 228 de voturi. Oficial, liberalii nu voteaza suspendarea, insa nemultumirile in partid in privinta sefului statului sunt crescande. In aceste conditii nu este exclus sa existe cateva voturi favorabile suspendarii. In plus, PSD ar putea negocia si cu minoritatile sau independentii. (R.A.)
Nicolae sare la intelectuali
Senatorul PSD Serban Nicolae ii acuza de "obedienta jenanta" si "agresivitate penibila" pe intelectualii semnatari ai apelului adresat clasei politice si sustine ca printre acestia sunt "foarte multi din cei cu lefuri bugetare grase, cu statut de demnitari, cu secretare si masini de serviciu". Un grup de intelectuali, printre care Gabriel Liiceanu, H.R. Patapievici, Victor Rebengiuc si Dan C. Mihailescu sustin ca la originea crizei politice de la Bucuresti se afla "teama celor care se simt amenintati" de initiativele anticoruptie si pro-desecretizare ale presedintelui Traian Basescu. Cei peste 50 de intelectuali, printre care Mircea Mihaies, Vladimir Tismaneanu, Traian Ungureanu, Mircea Cartarescu, Tom Gallagher si Stere Gulea, semnatari, marti, ai unui "Apel catre clasa politica" sustin ca seful statului "zgandare focarele de infectie ale societatii noastre", este un "presedinte pentru alte coordonate istorice", care a condamnat comunismul printr-un "discurs exemplar". In replica, Serban Nicolae le-a cerut, ieri, semnatarilor, sa observe ca printre ei "sunt foarte multi din cei cu lefuri bugetare grase, cu statut de demnitari, cu secretare, masini de serviciu si pasapoarte diplomatice". (Mediafax)