Stiu ca e inutil pentru unii dintre dumneavoastra (mai exact pentru aceeia care se simt mai confortabil atunci cind utilizeaza etichetele), insa, cu riscul de a parea enervant, vreau sa atrag atentia din start ca titlul acestui text e insotit de un semn de intrebare. El nu desemneaza, asadar, o afirmatie, ci deschide o interogatie.

Semnul de intrebare este, din punctul meu de vedere, inevitabil. Ieri, la sediul mult hulitului Grup pentru Dialog Social, citeva zeci de intelectuali au lansat un apel public catre clasa politica, dar si catre potentialii alegatori, in care si-au exprimat ingrijorarea cu privire la criza politica profunda pe care o traverseaza acum Rominia. Cea mai mare parte dintre ideile pe care le-au enuntat acestia in apelul lor fac trimitere directa la personajul politic numit Traian Basescu. Mai mult decit atit, ii sint, fara exceptie, favorabile «dictatorului» cu apucaturi « anticonstitutionale».

Intrebare: cind majoritatea covirsitoare a gurilor de foc mediatice urla – interesant - ca seful statului a innebunit si ca trebuie tratat ca atare, nu cumva, odata cu el, au innebunit si intelectualii? Raspunsul e nu si, odata cu acesta, vine si un altul: intelectualii care au lansat ieri apelul nu sint «ai lui Basescu». O parte semnificativa dintre cei care semneaza apelul nu graviteaza, ca optiuni politice publice, in jurul lui Presedintelui; unii sint, politic, «intelectuali tacuti », iar altii sint chiar adversari ai sefului statului. Ideea pivot a apelului intelectualilor il atinge doar prin ricoseu pe neobisnuitul presedinte al Rominiei. Ea suna astfel: "Ceea ce constatam in clipa de fata este o ruptura a majoritatii clasei politice romanesti de mersul firesc al istoriei si de dorintele si aspiratiile majoritatii poporului roman. Aceasta este adevarata criza politica pe care o traverseaza acum Romania". Tema majora e, prin urmare, devierea desantanta de la normalitate a clasei politice, a "majoritatii clasei politice" care a "discreditat in ochii populatiei economia liberala si institutiile democratice ca singure solutii de iesire a Romaniei din marasmul ei istoric".

Faptul ca intelectualii, desi in multe alte privinte sint despartiti de prapastii aproape imposibil de trecut, au ales acum sa iasa impreuna ar fi fost imbucurator, daca nu ar fi trist. Caci e prima data cind, dupa 2004, intelectualii aleg sa iasa in fata in bloc si sa puna bisturiul spiritului critic la lucru. E un semn clar: derapajele nu mai sint materie prima pentru polemici care trebuie purtate de la distanta, ci au devenit de-a dreptul toxice. Toxice pentru Romania bunului simt.

(articol aparut doar in editia online)