OFICIAL, ERAU DEJA LIBERI

Dupa ce au tinut o tara intreaga cu sufletul la gura, cei doi muncitori romåni arestati in Irak se intorc azi acasa. Informatiile lansate in presa de diversi oficiali mergeau påna la a acredita ipoteza ca ar putea fi spånzurati intr-o inchisoare irakiana. Numai ca, la data la care erau vehiculate asemenea zvonuri, se stia ca muncitorii romåni erau pe cale de a fi eliberati. Pe 29 ianuarie, Ambasada SUA din Bagdad a comunicat ca „au fost intreprinse demersuri pentru programarea in avans a audierii finale“ a celor doi romåni. Acesta a fost un semnal ca situatia lor era deja rezolvata.

Cei doi romåni nu au fost nici un moment in pericol de a fi predati justitiei irakiene. Conform Patriotic Act (legislatia antiterorista a administratiei Bush jr) ei trebuia sa fie judecati de americani si puteau primi maximum un an de inchisoare (Codul Statelor Unite, titlul 18, „Crime si proceduri criminale“, capitolul 37, sectiunea 795). Documentul prevede ca limitele jurisdictiei SUA se extind si asupra obiectivelor militare si diplomatice americane din strainatate. De asemenea, sub aceeasi jurisdicti e intra, printre altii, si contractorii Departamentului Apararii din SUA si angajatii acestora, situatie ce include cazul celor doi romåni

Aceeasi legislatie prevede termene clare pentru retinerea si judecarea unor suspecti. Cele trei luni petrecute de muncitorii romåni in inchisoarea unor baze americane din Irak depasesc aceste termene. Asta poate insemna ca ei fusesera deja condamnati, ceea ce inseamna ca, atunci cånd in Romånia cazul lor a devenit public, ei isi executasera pedeapsa si urmau sa fie pusi in libertate. Toate acestea inseamna ca agitatia din ultimele zile are valoarea unui afis electoral

(Adrian Horincar Dan Badea)
Declaratiile de ultima ora ale unor surse din serviciile de informatii pun cazul celor doi muncitori romåni retinuti de fortele coalitiei multinationale din Irak intr-o alta lumina. Conform acestor surse, in cazul celor doi au existat o serie de dezinformari, inclusiv din partea Ambasadei americane din Bagdad.

Informatiile aparute in presa, provenite din diverse surse, sunt contradictorii. S-a afirmat ca Nelu Ilie si Adrian Gancean au fost retinuti de soldatii fortei multinationale din Irak, cånd, de fapt, ei au fost retinuti de politia militara americana. Detentia celor doi nu a fost asigurata de coalitie, ci de fortele americane. La fel, s-a vorbit de o eventuala prezentare a muncitorilor romåni in fata unei curti penale irakiene, fapt contrazis de sursele noastre. In realitate insa, cei doi au incalcat legislatia americana, au fost retinuti de americani si trebuiau judecati, in conformitate cu aceeasi legislatie, de un judecator american. Motivul pentru care s-a produs toata aceasta dezinformare a fost evitarea unei paralele intre cazul celor doi si cazurile Teo Peter si cel al accidentului mortal de la baza militara Mihail Kogalniceanu, cånd vinovatii, soldati americani, au scapat de justitia din Romånia.

In plus, desi s-a comunicat ca muncitorii romåni au fost eliberati datorita interventiilor diplomatice romåne si americane, este posibil ca ei sa fi fost eliberati pentru ca, de fapt, si-au ispasit pedeapsa. In sprijinul acestei ipoteze sta chiar legislatia americana.

(Adrian Horincar)

Patriotic Act
„Patriotic Act“ este legea prin care jurisprudenta americana a fost amendata cu multe prevederi, in scopul luptei anti-teroriste. Codul statelor Unite a fost modficat in sensul in care „jurisditia speciala a SUA, maritima si teritoriala“ este extinsa la „Perimetrul misiunilor sau entitatilor diplomatice, consulare, militare sau de alta natura a Statelor Unite in alte state, incluzand cladirile, partile de cladiri si terenurile apartinand sau auxiliare acestora sau folosite in scopurile misiunilor sau entitatilor respective, indiferent de proprietar“. Prin urmare, in conformitate cu legislatia americana, orice baza militara a SUA din Irak intra strict sub jurisdictia americana.

Fapta de care au fost acuzati cei doi romani este si ea prevazuta, in mod expres , in Codul Statelor Unite, in titlul 18, „Crime si proceduri criminale“, la capitolul 37, sectiunea 795. „Atunci cand, in interesul apararii nationale, presedintele desemneaza anumite instalatii si echipamente vitale, militare si navale, ca necesitand protectie speciala impotriva raspandirii informatiilor legate de acestea, este ilegal sa fie fotografiate, desenate, schitate, executate harti sau reprezentari grafice a unor asemenea instalatii sau echipamente vitale, fara a fi obtinuta anterior aprobarea ofiterului comandant al postului militar sau naval (...), si fara a prezenta imediat produsul obtinut respectivului ofiter comandant sau oficialitate superioara, pentru cenzura sau orice asemenea masura pe care acesta o considera necesara

Oricine incalca aceste prevederi va fi amendat sau condamnat la nu mai mult de un an inchisoare sau ambele“.
Luand in calcul cele doua prevederi, este mai mult decat clar ca, in momentul in care cei doi romani au fost surprinsi si retinuti de politia militara americana fotografiind o baza militara, au fost considerati ca intra sub incidenta legislatiei SUA. Mai mult chiar, Codul SUA prevede expres ca sub incidenta sa intra si „angajatii Fortelor armate in afara Statelor Unite“. Printre cei care intra in aceasta categorie se numara si strainii care sunt „Contractorii Departamentului Apararii (inclusiv subcontractorii de orice nivel) sau angajatii contractorilor Departamentului Apararii (inclusiv ai angajatilor de orice nivel)“, implicit si cei doi muncitori romani (Titlul 18, § 3267).

Trei luni de cercetari?
Urmarind in continuare legislatia americana, sare in ochi durata detentiei celor doi muncitori romani. Legile americane prevad ca, in termen de maxim zece zile de la arestare, cei care au facut retinerea sa se prezinte in fata unui magistrat cu probele necesare pentru a demonstra potentiala vinovatie a celui arestat. In functie de procedura aleasa, de acord cu acuzatul, proces normal sau rapid (Speedy Trial), arestatul este prezentat in fata unui judecator intr-un termen care poate varia intre 30 si 70 de zile.
Cei doi romani au fost arestati in 31 octombrie 2006. Prin urmare, intre 1 decembrie si 11 ianuarie , Nelu Ilie si Adrian Gancean ar fi trebuit sa fie prezentati in fata unui judecator american. Acest lucru face foarte credibila informatia ca ei au fost, de fapt, condamnati si si-au ispasit pedeapsa. Legea americana incadreaza fapta celor doi la capitolul contraventii (misdemeanor) si nu la infractiuni (felony), asa cum se intampla in Romania. In acelasi timp, legislatia americana contrazice si informatiile oficiale, conform carora cei doi au incalcat „regulamentele interne ale unei baze militare“, atata vreme cat fapta lor este pedepsita in conformitate cu un act juridic mult superior, Codul Statelor Unite.

Musamalizarea
Motivul musamalizarii unui asemenea incident este mai mult decat credibil. Sursele noastre ne-au declarat ca nu era in interesul autoritatilor romane si americane ca arestarea si condamnarea a doi cetateni romani, de catre armata americana, sa fie facuta publica.

In urma accidentului mortal comis de un soldat american la baza de la Mihail Kogalniceanu si, mai ales, in urma accidentului facut de un puscas marin in Bucuresti, in care a murit muzicianul Teo Peter, opinia publica din Romania a fost profund revoltata.

---

Despre autor: