Mircea Oancea (foto), omul care vegheaza din partea Guvernului la cum vor asigura operatorii privati o batrinete linistita si mai bogata romanilor, a povestit pentru „Cotidianul" ce are de oferit noul sistem de pensii private.

Cum arata calendarul in ceea ce priveste pensiile private?

Pentru 2007, totul este pus la punct pentru pensiile facultative si anticipam ca vom incepe si colectarile. Tot pentru 2007 estimam ca va fi operational si pilonul II de pensii, cele obligatorii, adica normele metodologice si autorizarea initiala a administratorilor, aderarea participantilor, astfel incit sa fie intrunite conditiile pentru colectare. Probabil ca din 2008 se vor stringe contributiile pentru pensiile private, iar per total, estimam ca vor fi contributii din ambele componente care vor depasi 200.000 de euro, ceea ce va mobiliza atit piata de capital, cit si intreaga economie.

Ce parere aveti despre estimarile operatorilor privati de pe piata privata?

E greu sa spui exact citi bani va avea cineva pe luna la pensie. Noi nu putem spune in momentul asta cum evolueaza economia de piata, cea mondiala sau cum va evolua piata din Romania peste 30 de ani; nu putem sti ce se va intimpla in urmatorii 4-5 ani, daramite peste 30 de ani. Se pot face estimari acum, insa cine poate garanta un randament mediu de 5, 10 sau de 7%? Calculele acestea se fac pe baza unor estimari, insa cu rezerva ca evolutiile sa se incadreze in conditiile estimate. Insa nu poti sa dai acum o cifra si sa spui ca peste 30 de ani se va realiza ca atare. Sint destul de greu de facut astfel de angajamente.

Cum credeti ca va putea fi rezolvata disputa privind diferentele dintre femei si barbati la pensionare, pentru ca legea pensiilor private interzice discriminarea?

Sint probleme pe care noi ne-am oferit sa le discutam si sa gasim solutii sau propuneri de sustinut la autoritatile statului. Una dintre propuneri este ca pe perioada in care o femeie sta acasa sa ingrijeasca copilul si nu mai contribuie la asigurarile sociale, sa i se suporte aceasta perioada dintr-o alta sursa, care nu poate veni decit de la buget.

Discriminarea femeilor in ceea ce priveste nivelul pensiei ca urmare a diferentei de cinci ani la virsta de pensionare, aici iar e o chestie de acceptare sociala: se doreste egalizarea virstelor de pensionare in sensul ridicarii virstei de pensionare a femeilor la 65 de ani sau se doreste diminuarea pina la media de 62-63 de ani, ceea ce mi-e greu sa cred, pentru ca deja s-a luat o decizie ca se iese la 65?

Si tabelele biometrice sint o solutie de discutat. Unii vor muri mai devreme, altii mai tirziu poate decit se estimeaza pe baza acestor tabele. Daca se va face cu tabele unisex, si sa zicem ca din statistica rezulta ca sint mai multe femei decit barbati care participa la fondul de pensii, te angajezi in calitate de companie sa platesti pensie pina la moarte si e posibil sa nu mai ai resursele necesare. De unde se vor lua banii astia, daca se fac calcule nerealiste, doar pe baza faptului ca este incorect ca o femeie sa aiba o pensie mai mica decit un barbat? De ce e incorect, daca pensia se calculeaza in functie de suma acumulata? Cu cit suma e mai mare, cu atit pensia e mai mare. Acum, pe ce perioada o primesti, asta e de discutat.

Vor putea romanii sa-si aleaga un administrator de pensii din alt stat al Uniunii Europene?

Da, vor putea. Acele companii care vor sa atraga participanti din Romania trebuie sa notifice Comisia de supraveghere, pentru ca noi sa le transmitem autoritatilor din statul respectiv conditiile legislative din Romania. E libera circulatie a capitalurilor, a serviciilor, care impune concurenta si in domeniul asta. Insa eu consider ca piata romaneasca ofera mai multe oportunitati de a investi banii profitabil, cu randamente mai mari, cel putin in perioada asta. Pe piata romaneasca inca se obtin randamente in investitii mai mari decit pe piata europeana.

Join-venture roman cu banci si asiguratori Mircea Oancea a discutat si problema investitorilor care urmeaza sa administreze fondurile de pensii private.

Presedintele Consiliului de la Comisia pentru supravegherea pensiilor private a declarat ca a avut deja discutii cu o serie de operatori privati de pe piata romaneasca, care s-au interesat de conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca. Oancea a dat exemplul unor companii mari, cum ar fi BCR Asigurari, Allianz Tiriac sau ING Asigurari de Viata, dar a adaugat ca au fost si investitori straini care au venit in Romania sa se intereseze de noul sistem de pensii. „Eu am mai avut niste intilniri prospective cu straini din Franta si Germania, asta era in a doua parte a anului trecut, si sint convins ca la un moment dat vor veni, si-au angajat deja consultanti care sa le faca documentatia, de exemplu Deutscher Ring din Germania."

Avantaj pentru firmele veterane

Mircea Oancea a mai spus ca majoritatea firmelor straine sint deja pe piata romaneasca, in asigurari si investitii, si ca prefigureaza ca ele se vor asocia in Romania pentru a face companii dedicate, cum cere si legea, pentru pensiile private obligatorii. „Exista tendinta sa se asocieze un profesionist in investitii, cum ar fi o banca sau o societate de administrare de investitii, cu un profesionist in vinzari, iar recunoscuti in vinzari, cu forta si experienta sint asiguratorii", a explicat presedintele.

Insa Oancea spune ca firmele deja cu experienta pe piata romaneasca vor avea sanse mai mari decit cele noi, care ar putea avea succes in special la pensiile facultative, prin oferta de pachete salariale sub forma de pensii private pe care marile companii le pot oferi angajatilor. Un alt argument care sustine companiile veterane este si mentalitatea romanilor, care vor alege, din cauza acestei reticente a noastre si a lipsei de cunostinte in domeniu, companii solide, cu experienta, sau al carei drum e cunoscut.

Este posibil un nou FNI? Gardianul pensiilor private ii asigura pe contribuabilii din Romania ca noul sistem nu va fi o reinventare a fostului FNI.

Mircea Oancea a mai spus, in cadrul interviului acordat ziarului „Cotidianul", ca intreaga echipa care lucreaza in Comisia de supraveghere (CSSPP) este convinsa ca „piata pensiilor va ajunge sa concureze la un moment dat chiar piata bancara in Romania". Insa, a adaugat Oancea, pentru asta este nevoie de schimbarea mentalitatii romanilor. „Oamenii, usor, usor, trebuie sa se obisnuiasca sa capete aceasta cultura a investirii, a economisirii lunare pe termen indelungat. Trebuie sa depasim aceste marote, cu FNI. A intrat in vocabularul nostru de acuma, FNI, SAFI."

„Fondul de pensii nu poate da faliment"

Presedintele CSSPP a explicat de ce fondul de pensii private nu poate avea aceeasi soarta cu cea a Fondului National de Investitii (FNI). „Asa cum este construit sistemul de pensii private, face imposibile intimplari de gen FNI sau Fondul Oamenilor de Afaceri (SAFI - n.r.). In primul rind, acelea erau fonduri mutuale deschise si orice emotie creata ducea la aglomerari de retrageri si fondul era terminat, nu mai avea nici o sansa", a aratat Oancea. Acesta a adaugat ca „fondul nu poate da faliment, doar administratorul, iar banii se transfera la alt administrator care va fi desemnat de comisie. Sigur, noi vom lua masuri ca nici un administrator sa nu ajunga in stare de faliment. Dar daca se intimpla asta, vine altcineva si se ocupa de administrare, pentru ca firma care a dat faliment nu poate folosi banii, ei ramin in fond".

Economie matura O a treia explicatie pentru care pensiile private nu ar ajunge la faliment, data de presedintele de la Comisia pentru supraveghearea pensiilor private, este faptul ca „economia romaneasca s-a maturizat, piata s-a dezvoltat si nu se permit investitii pe piete nereglementate sau in actiuni necotate. Daca ai niste actiuni, atit cit costa ele azi la bursa, atit sint si in activul net. Iar daca miine trebuie sa platesti o pensie si nu ai bani, le-ai vindut pe piata si ai dat banii".