A intrat de azi in circuitul lecturilor surprinzatoare o carte dedicata locului romilor in cultura, arta si istoria sociala a tarii. Subiectul exista de mult dar putini, pana la cei doi semnatari ai volumului lansat vineri 2 februarie de catre editura BALCANII SI EUROPA, la Libraria "Eminescu" nu au optat pentru formula unui posibil viitor dictionar al personalitatilor etniei. Chiar si autorii, Mircea Bunea si Dana Lascu, au acceptat demersul ca o provocare putin obisnuita si nu au ezitat, pentru realizarea proiectului, sa descopere documente, sa descifreze hrisoave, sa deschida numeroase dialoguri cu interlocutori capabili a aduce fiecare cate ceva la intregirea unei cautari despre care stiu multi si vorbesc putini. Exista in cuprinsul acestor file de carte nume, majoritatea de altfel celebre, despre care insa nu s-au adunat la un loc descrieri, idei si fapte. Dimpotriva, multe sunt identitati rome acoperite de pulberea uitarii, pe nedrept izolate de aura celebritatii, in timpurile trecute. Asa este, ramai surprins ce bine rimeaza relatarile si explicitarile cu ideea de elita, care este cu totul altceva decat colportarea unor anecdote. In galeria de medalioane ale acestei prime editii a lucrarii – caci neindoios aparitia aceasta va provoca un parcurs de imbogatire documentare si implicit de continut – se perinda nume importante si, poate nu intamplator, venind din lumea muzicii ultimelor doua secole (cu aproximatie jumatate din personalitatile evocate). De ce mai ales la aceste limite ne aflam deocamdata, acum? Poate pentru ca in acest perimetru temporal s-au cumulat stirile, consemnarile, odata cu configurarea unei istorii a muzicii culte moderne pe plaiurile romanesti. Li se adauga insa si prezente apartinand altor domenii, toate insa semnificative ca impact al vietii sociale si culturale, cei despre care autorii spun "Acestia au fost, au ramas, vor ramane".
Privind cuprinsul celor peste 30 de portrete, ni se spune ca "abia dupa moartea unora dintre protagonistii volumului… investigatii laborioase au reusit sa stabileasca apartenenta acestora la etnia roma." Mircea Bunea recunoaste, in cuvantul introductiv, ca "de teama de a nu suferi eventuala si nemeritata povara a discreditului indusa de prejudecatile inca vii ale unora dintre majoritari, multi apartinatori ai elitelor rome, in viata fiind, activi fiind, nu vor sa-si accepte biografia si isi neaga nervos si vehement obarsiile !" Dar care este rusinea sa te afli pe acelasi palier valoric cu Domnitorul Stefan Razvan, din secolul XVI, Petru Maior, creatorul Scolii ardelene in secolul XIX, sau cu violonistul Ion Voicu, din secolul XX, artistul care a meritat cu prisosinta, prin vocatie si destin, sa cante lumii intregi pe al sau Stradivarius ?