Aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana a pus autoritatile comunitare - ca si autoritatile tarilor occidentale - in fata unei probleme deosebite: rromii. Conform statisticilor oficiale in Romania traiesc aproximativ 500.000 de rromi, in Bulgaria 700.000 - insa numarul lor real este mult mai mare. Presa occidentala remarca cu ingrijorare venirea rromilor in tarile vest-europene, iar autoritatile sunt puse in fata unor probleme care par fara rezolvare. La sfarsitul anului trecut colonia de rromi de langa Milano a fost incendiata, iar localnicii cer construirea unui zid care sa-i separe de imigrantii nedoriti din Est.
Initiativele pan-europene - cum ar fi "Deceniul de incluziune al rromilor" sprijinit de George Soros, Banca Mondiala si guvernele tarilor est-europene - nu par sa dea rezultate. Lansat in 2003, programul "Deceniul de incluziune al rromilor" a constituit o ocazie pentru foarte multe conferinte - insa efectele acestora raman inca sa fie vazute. La doi ani de la lansarea proiectului, in 2005, Valeriu Nicolae - directorul Biroului de Informare pentru Rromi de pe langa Comisia Europeana - scria ca acest program: "a avut foarte putin efect. De fapt, excluderea sociala a rromilor si anti-tiganismul din Europa continua sa se afle in crestere. "Deceniul" trebuie sa produca rezultate concrete pentru a incepe sa se faca simtit in viata zilnica a rromilor".
TGV lasat fara cabluri
Primele "mandate de arestare europene'' pentru Romania au fost puse in aplicare saptamana trecuta la Arad, in cazul unor cetateni rromi care au furat cabluri din cupru in Franta, pentru a le vinde ca deseuri, informeaza Rompres. "Acest gen de infractiune, furtul de cabluri metalice, reprezinta o premiera in Franta. Sper insa ca, impreuna cu colegii romani, vom reusi sa diminuam sau chiar sa eradicam acest fenomen'', a declarat Francois Despres, ofiterul de legatura al jandarmeriei franceze la Bucuresti.
Potrivit procurorului Dan Adinel Ilarie, sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) Arad, este vorba de patru mandate de arestare emise de judecatorul de instructie de la Evry, Franta, impotriva unor cetateni romani de etnie rroma din comuna Sepreus, judetul Arad, membri ai unui grup de infractori care au actionat in zona Paris, in perioada august-septembrie 2006.
Potrivit sursei citate, cei patru faceau parte dintr-un grup infractional, impreuna cu alti trei conationali si un cetatean francez. Cei sapte rromi intrau noaptea in interiorul unei firme din zona Parisului, de unde au sustras, prin taiere, peste 30 de tone de cablu din cupru pe care, cu ajutorul francezului, l-au transportat pentru a-l vinde ulterior unei firme colectoare de materiale refolosibile. Prejudiciul total pe care l-au creat firmei de unde au furat cuprul se ridica la peste 200.000 de euro. Daca vor fi gasiti vinovati, cei sapte cetateni romani, impreuna cu complicele lor francez, risca o pedeapsa cu inchisoarea de 10 ani si o amenda de 100.000 de euro.
Violente langa Milano
La o distanta de jumatate de ora de mers cu masina de faimoasele parade ale modei de la Milano, sute de tigani romani, care au venit in Italia in cautarea unei vieti mai bune, locuiesc intr-o tabara plina de sobolani, informa la inceputul anului agentia de presa Reuters.
Rulotele rromilor de la Via Triboniano au fost incendiate in seara anului nou din 2006 - cele 50 de familii de rromi ramanand fara adapost. Cantonati din 1999 intr-o mica asezare ilegala intr-o parcare abandonata din apropierea principalului cimitir din Milano, acesti rromi nu au asteptat aderarea Romaniei la Uniunea Europeana pentru a se indrepta spre Vest, in cautarea unei vieti mai bune, in apropierea acestui oras european prosper, arata Reuters.
Tabara din Via Triboniano este cea mai mare si cu cele mai multe probleme din provincia Milano, unde se afla aproximativ 6500 de rromi dintr-un total de 120.000 cati traiesc in Italia. Pentru a supravietui, acestia lucreaza ca zidari sau fac curatenie - in cazul in care nu cersesc sau nu fura. In conditiile in care vecinii furiosi au cerut construirea unei bariere in jurul taberei, acest amplasament este un exemplu tipic privind optiunile dificile cu care se confrunta Milano si alt orase europene in gazduirea a zeci de mii de rromi saraci, de clanuri si adesea analfabeti.
De la aderarea Romaniei la UE, la 1 ianuarie anul acesta, temerile localnicilor ca tot mai multi rromi se vor grabi sa vina la Milano si in alte orase italiene au crescut. Luna trecuta, localnicii au incendiat mai multe corturi care erau pregatite pentru rromii care urmau sa vina in tabara Opera, situata intr-o suburbie a orasului Milano.
Expertul din cadrul Consiliului Europei care monitorizeaza respectarea drepturilor omului a declarat ca Italia nu a asigurat la nivel de stat protectia legala a minoritatii rromilor, pe care o numeste cea mai discriminata din Europa. Tabere de tigani exista peste tot in Europa, dar expertul Consiliului Europei, Ivana D'Alessandro, a declarat ca standardele din Italia sunt mai rele decat cele din Franta, Belgia si Olanda.
Tiganii din Bulgaria - dezbinati si saraciti
In ghetoul rom din Radnevo, construit din resturi, in noroi, aproape toti locuitorii sunt someri, scrie Anne Rodier, in corespondenta sa pentru cotidianul francez Le Monde aparuta saptamana trecuta. Numerosi copii incaltati in bucati de carpe se zbenguiesc in jurul femeilor care trudesc sub povara lighenelor cu rufe si a bidoanelor cu apa, printre barbati tineri care stau degeaba. Radnevo, o urbe a carei comunitate rroma reprezinta 10 la suta din populatie - media nationala in Bulgaria -, ofera cea mai proasta imagine despre rromi. Totusi, acest oras cu 26 000 de locuitori asigura 12 la suta din produsul intern brut al tarii, gratie minelor sale de carbune, iar rata somajului este aici sub sase la suta.
700.000 de rromi
in Bulgaria
In aceste zile de ianuarie, cand Bulgaria s-a alaturat Uniunii Europene cu o populatie roma evaluata de Consiliul Europei la 700 000 de persoane, problema acestei comunitati i se impune Europei in toata complexitatea sa, religioasa, etnica si sociala.
In vederea intrarii in Uniune, colectivitatile locale bulgare au dezvoltat politici de integrare a rromilor, sedentarizati din 1958. Insa, in ciuda programelor enuntate si votate in mod corespunzator - cum ar fi Deceniul de integrare a rromilor 2005-2015, aflat in vigoare in noua state din Europa Centrala -, rezultatele nu se prea vad.
Nu toti rromii din Bulgaria traiesc in aceleasi conditii mizere ca cei din comunitatea din Radnevo - exista chiar premise ale unei elite rrome la Sofia -, dar aceste cartiere de la marginea oraselor sunt inca numeroase in Bulgaria. Astfel, in timp ce, potrivit primarului orasului, Nonceo Vodenicearov, "integrarea rromilor este o prioritate", doar sase case au fost construite in intervalul 1992-1997, in conditiile in care, initial, fusesera prevazute 70. Iar aceste cladiri sunt deja foarte afectate, rromii neavand, pentru a le intretine, alte mijloace in afara de alocatiile lor. Cu toate acestea, edilul este mandru de politica sa si prezinta ca pe un succes faptul ca, "din 2005, rromii incep sa plateasca electricitatea si apa". Lucru de care se plang, de altfel, noteaza trimisul special al ziarului parizian.
"Nu avem prea multa speranta"
Potrivit unei femei rrome de 45 de ani din Radnevo, pe nume Rosa, care este mama a cinci copii, "Bulgaria nu face nimic pentru noi; Europa... vom vedea".
Intr-adevar, pentru integrarea comunitatii rrome - in Bulgaria, ca si in alte parti -, vointa politica nu este singura conditie necesara. Unul dintre obiectivele autoritatilor de la Sofia era indeosebi acela de a-i face pe rromi sa participe la politica de integrare, dar eterogenitatea comunitatii a creat o problema de reprezentativitate. In Bulgaria, rromii sunt crestini - ortodocsi sau evanghelisti -, musulmani sau atei. Cinci secole de ocupatie otomana si cateva decenii de dominatie sovietica au lasat urme.
Cei 40.000 de locuitori din Fakulteta - cartierul rrom din Sofia - sunt majoritar crestini. Svetanka - o pensionara in etate de 60 de ani, care traieste aici de 30 de ani - a fost mereu crestina. Ortodoxa la origine, ea frecventeaza, astazi, una dintre cele opt biserici evanghelice infiintate in ultimii ani. La Plovdiv, al doilea oras din Bulgaria, "din 44.000 de rromi, 40.000 sunt musulmani", spune Teodora Krumova, activista a asociatiei Amalipe, din Sofia. Rromii, care grupeaza mai multe ramuri - printre care caldarari, rudari etc. -, vorbesc bulgara, romanes, romana ori turca. Unii turcofoni /musulmani turcofoni/ se revendica, de altfel, mai degraba ca turci decat ca rromi.
Esecuri politice
In fata acestui mozaic de identitati, se intelege mai bine esecul partidelor politice rrome de a-i uni pe alegatorii lor. Astfel, ramura cea mai investita in politica nu este intotdeauna recunoscuta de alte grupuri. De altfel, Toma Tomov, unicul deputat rrom din Parlamentul bulgar poarta eticheta de socialist.
Din 1989, cel mai bun rezultat obtinut de un partid rrom care s-a prezentat ca atare a fost de putin peste 1 la suta pentru Euroroma, in iunie 2005. "Clivajele dintre grupuri sunt atat de puternice incat rromii nu obtin niciodata reprezentare parlamentara in calitate de comunitate rroma", explica - simplu - Cetin Kazak, din cadrul partidul "turc" din coalitia guvernamentala, Miscarea pentru Drepturi si Libertati, in randurile careia se afla numerosi rromi. Turcii care reprezinta, de asemenea, 10 la suta din populatie, au 34 de deputati in Parlamentul de la Sofia. (Rompres)
Franta: abuzuri impotriva rromilor
Mai multe organizatii pentru apararea drepturilor omului franceze, intre care Fundatia Parada si Medicins du Monde, au atras atentia asupra discriminarilor si tratamentelor degradante la care sunt supusi rromii din Franta, a informat la inceputul anului postul de radio BBC. Apelul cu privire la tratamentul la care sunt supusi rromii vine in contextul inmultirii raziilor Politiei franceze in taberele in care sunt stabiliti rromii, majoritatea originari din Romania. Organizatiile neguvernamentale sustin ca rromii sunt tratati inuman de catre fortele de ordine franceze: sunt agresati fizic, insultati si supusi unor presiuni psihice greu de suportat. Asa s-a intamplat chiar la inceputul anului 2007 la Saint Denis. "Au venit aproximativ 20 de politisti in aceasta tabara. Au trezit pe toata lumea, i-au scos afara pe toti si i-au obligat sa se intinda pe jos, cu fata la pamant, inclusiv pe copii. Adultii au fost tinuti cu pistoalele la tample si au avut parte si de violente fizice. Copiii nu au fost loviti, dar au fost traumatizati", a declarat pentru BBC Coralie Guillot, reprezentanta Fundatiei Parada.
Boston Globe: o provocare pentru UE
Pentru Bulgaria si Romania, doua dintre cele mai sarace tari din Europa, includerea in randul puterilor occidentale aduce nenumarate beneficii, printre care imbunatatirea infrastructurii rutiere, recunoastere, granturi, posibilitatea de a calatori fara restrictii de viza, dar si o distantare de trecutul sovietic, noteaza Colum McCann, in editia din 9 ianuarie a cotidianului The Boston Globe. Pe de alta parte, pentru altii, la Paris, Dublin, Bruxelles si poate chiar la Bucuresti si Sofia, aderarea celor doua state inseamna si includerea a circa 3 milioane de potentiale probleme. Este vorba de populatia rroma. "Daca o societate are constiinta de sine si, intr-un final, ajunge sa se critice in privinta felului in care trateaza cei mai napastuiti membri ai sai, atunci cel mai semnificativ test pentru Uniunea Europeana este felul in care aceasta ii trateaza in momentul de fata pe rromi", mai arata The Boston Globe. Desi anul 2007 este anuntat drept "Anul European pentru Sanse Egale", cuvantul "tigan" provoaca inca temeri, chiar si printre cei carora li se aplica, mai noteaza publicatia citata.
Prejudecati in presa britanica
Cotidianul britanic The Daily Mail a publicat in editia din 29 decembrie 2006 un material in care arata ca numerosi romani de etnie roma ar putea parasi Romania si invada Marea Britanie, dupa data aderarii la Uniunea Europeana. Cotidianul britanic arata: comerciantii de origine roma din Piata Obor din Bucuresti sunt reprezentativi pentru intreaga comunitate roma a tarii, in mare parte desconsiderata de majoritatea caucaziana si acuzata ca perpetueaza infractionalitatea. Cele 22 de milioane de romani, negri sau albi, corecti sau infractori, vor putea pleca nestingheriti din Romania, una din cele mai sarace si mai corupte tari ale Europei. Aici speranta de viata este chiar mai scazuta decat cea a albanezilor, sustine cotidianul britanic. Daily Mail afirma ca masurile protectioniste ale guvernului britanic nu vor avea vreun efect asupra celor care sosesc in Marea Britanie, o tara care a pierdut de mult timp controlul granitelor sale si care este si astazi o destinatie extrem de atractiva pentru imigrantii economici.