Crestinii praznuiesc Sfintii Trei Ierarhi

Astazi, crestinii ortodocsi ii praznuiesc pe Vasile cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur, sub numele comun de Sfintii Trei Ierarhi. Aceasta sarbatorire comuna a fost aleasa tocmai pentru a evidentia harul dumnezeiesc, cu totul deosebit, al acestora, chiar daca numele fiecaruia in parte mai este pomenit in cursul aceleiasi luni: Sfantul Vasile cel Mare (1 ianuarie), Sfantul Grigorie Teologul (25 ianuarie) si Sfantul Ioan Gura de Aur (aducerea moastelor sale fiind amintita pe 27 ianuarie). Dupa cum arata anii trecerii lor intru Domnul (Sfantul Vasile cel Mare - 379, Sfantul Grigorie Teologul - 389 si Sfantul Ioan Gura de Aur - 407), cei trei au fost contemporani si chiar prieteni.
Sfantul Vasile cel Mare s-a nascut in Cezareea Capadociei, intr-o familie evlavioasa, primind de la parintii sai o educatie crestina aleasa. Invata apoi cu cei mai eruditi filosofi la Cezareea Capadociei, iar mai tarziu ajunge la Constantinopol (devenit capitala imperiului), iar in cele din urma - la Atena, unde ii avea drept colegi pe Sfantul Grigorie de Nazianz (zis si Teologul) si pe viitorul imparat Iulian Apostatul. In anul 355, pe cand avea 25 de ani, se intoarce in orasul sau natal, primeste botezul, imparte saracilor intreaga sa avere si se dedica vietii in manastire.
Aici, impreuna cu prietenul sau Grigorie de Nazianz redacteaza o culegere de texte pe tema frumusetii vietii spirituale, intitulata "Filocalia", adica iubirea de frumos. In anul 364 este hirotonisit preot, iar in 370 devine episcop al Cezareei Capadociei. De numele sau sunt legate "Regulile monahale mari si mici", precum si liturghia care ii poarta numele.
Sfantul Grigorie de Nazianz s-a nascut la Arianz, langa cetatea Nazianz, intr-o familie de aristocrati. In anul 379, pleaca la Constantinopol, unde - in mica biserica a Invierii - tine cele cinci cuvantari teologice in cinstea Sfintei Treimi, care ii vor aduce mai tarziu numele de "Teologul". Cuvantarile sale au demonstrat ca era un orator desavarsit, profund cunoscator al principiilor retoricii, acestea fiind studiate in scolile de retorica (arta de a vorbi frumos si de a convinge auditoriul de corectitudinea ideilor exprimate).
Sfantul Ioan Hrisostom sau Ioan Gura de Aur, mai tanar decat primii doi ierarhi, este considerat cel mai de seama reprezentant al Scolii din Antiohia, oras socotit drept "podoaba Orientului" inca din timpul lui Alexandru cel Mare. Din punct de vedere religios, Ioan Gura de Aur este cel care fixeaza, in canoane precise, taina cea mai presus de fire si de intelegere care se savarseste de fiecare data in cadrul Sfintei Liturghii, cand Hristos se jertfeste in mod real. Datorita talentului sau oratoric, de bun vorbitor, Sfantul Ioan a primit titlul de "invatator si sacerdot universal", tot gratie maretiei si splendorii cuvantului sau primind numele de Hrisostom, adica "Gura de Aur". A fost si patriarh al Constantinopolului. (D.M.)

---

Despre autor: