Oameni noi pentru "noua strategie" americana din Irak

Generalii John Abizaid si George Casey jr. au fost inlocuiti din functii. Cei doi importanti strategi ai Pentagonului se aratasera sceptici cu privire la eficienta suplimentarii trupelor americane din Irak. Ambasadorul Statelor Unite la Bagdad, Zalmay Khalilzad, va fi inlocuit cu Ryan C. Crocker, adus din Pakistan. Khalilzad pleaca pe o functie similara la ONU, in locul controversatului John Bolton, impus cu sila de Administratia Bush, fara aprobarea Congresului SUA. Iar John Negroponte, "Tarul" informatiilor americane, a fost retrogradat, devenind adjunctul Condoleezzei Rice, la Departamentul de Stat. Locul sau va fi luat de un militar de cariera, fost director al NSA, amiralul Mike McConnel. Ce se ascunde in spatele acestor schimbari?
Mai multe trupe in Irak; se pregateste Iranul?
In ciuda crescandei impopularitati si in ciuda ostilitatii Congresului (dominat acum de Partidul Democrat), tandemul Bush-Cheney nu renunta la controversata lor viziune asupra "remodelarii" Orientului Mijlociu. Obligat sa recunoasca "impasul" din Irak (desi criticii sustin ca "dezastru" ar fi un cuvant mai potrivit), presedintele SUA a anuntat o noua strategie. Solutia Casei Albe? Suplimentarea trupelor, prin deplasarea in zona (in special in Bagdad si imprejurimi) a inca 25.000-30.000 de militari. Administratia Bush a respins vehement fixarea oricarui termen-limita (fie si estimativ) pentru inceperea retragerii din Irak. Dupa cum a respins si sugestiile cu privire la tratative diplomatice cu Siria si Iranul, tari care influenteaza, in mod evident, evolutiile din regiunea Golfului. Presedintele SUA a subliniat ca regimul de la Teheran nu-i poate fi, in nici un caz, un partener de dialog, sugerand, chiar, ca acesta ar putea deveni urmatoarea tinta a "razboiului impotriva terorismului". Zvonurile cu privire la iminenta unui atac american impotriva Iranului s-au intetit in ultima vreme. Noul presedinte al Comisiei senatoriale pentru Serviciile secrete, democratul John D. Rockefeller IV, a declarat saptamana trecuta ca are senzatia repetarii scenariului utilizat in perioada premergatoare declansarii razboiului impotriva Irakului. El a explicat pentru New York Times ca Administratia Bush foloseste acum aceeasi retorica, avand, de fapt, la fel de putine probe pentru acuzatiile lansate. In calitate de presedinte al "Senate Intelligence Committe", Rockefeller are acces la cele mai secrete informatii furnizate de serviciile speciale americane. De aceea, opinia sa este cu atat mai relevanta.
Pledoarie pentru razboi
De la inceputul anului, Administratia Bush a demarat o campanie atent orchestrata, menita sa faca acceptata "noua strategie irakiana" opiniei publice americane, din ce in ce mai dezamagita de evolutia evenimentelor. Atat presedintele cat si vicepresedintele SUA si-au explicat punctul de vedere in cadrul unor emisiuni televizate. George Bush a fost prezent in cunoscuta emisiune CBS "60 Minutes", unde a pledat pentru continuarea operatiunilor din Irak pana la o victorie clara.
Moderatorul, Scott Pelley, nu l-a menajat pe presedinte amintindu-i: "Multi americani cred ca administratia nu a fost corecta fata de tara, nu a fost onesta." Pelley a amintit la capitolul "onestitate" acuzatiile - false - cu privire la existenta "armelor de distrugere in masa" din Irak, legatura fantezista care s-a facut intre regimul de la Bagdad si evenimentele de la 11 septembrie 2001, precum si subestimarea grava a costurilor razboiului. Bush a replicat ca Saddam Hussein primise arme de distrugere in masa de la administratiile americane precedente. "Existau o multime de oameni, atat republicani cat si democrati, care simteau ca in Irak trebuie sa mai existe acele arme de distrugere in masa, date de noi anterior. Mai multi lideri din Congres au vorbit foarte dur despre faptul ca Saddam primise arme de la noi, inainte de sosirea mea la Casa Alba."
Presedintele Bush a insistat ca o retragere precipitata din Irak ar fi catrastrofala si ca este datoria Statelor Unite sa-si duca la capat angajamentele asumate. Mai transant s-a aratat vicepresedintele Dick Cheney, invitat in cadrul programul "Fox News Sunday". El a afirmat ca fixarea unei date pentru retragere ar valida strategia lui Osama ben Laden, potrivit careia daca ucizi suficient de multi americani, fortezi in cele din urma SUA sa se retraga si sa-si piarda total apetitul pentru lupta."
Cheney i-a acuzat pe toti cei care se opun politicii lui Bush in Irak - circa doua treimi din americani, potrivit ultimelor sondaje - ca au capitulat in fata terorismului.
Bush si Cheney sfideaza sondajele
Chris Wallace de la "Fox" l-a chestionat pe Cheney pe tema caderii in sondaje a Administratiei Bush si a lipsei de sprijin pentru razboiul din Irak, care se manifesta in Congres, dupa pierderea alegerilor de catre republicani, in noiembrie 2006. Citand ultimele sondaje de opinie, Chris Wallace a observat ca 67% dintre cetateni au votat contra republicanilor, din cauza esecurilor din Irak. Numai 17% dintre respondenti sustin trimiterea de trupe suplimentare in Golf. Wallace l-a intrebat direct pe Cheney: "Ducand aceasta politica razboinica, nu aveti impresia domnule vicepresedinte ca ignorati vointa expresa a poporului american, exprimata la alegerile din noiembrie?"
Cheney a raspuns: "Sondajele se schimba de la o zi la alta." Wallace a staruit: "Dar este vorba si de niste alegeri, domnule." Vicepresedintele a izbucnit: "Sondajele se schimba de la o zi la alta, de la o saptamana la alta. Nu poti sa faci politica, intinzand pur si simplu degetul ca sa vezi din ce parte bate vantul si sa spui: Ah, opinia publica este impotriva. Mai bine renunt."
Cheney a explicat ca seful Executivului american ar trebui sa-si duca ideile pana la capat, indiferent ce crede natiunea, intr-un moment sau altul. "Tocmai pe aceasta slabiciune s-au bazat adversarii nostri." Cheney a adaugat: "Ei privesc in trecut si ce vad: in Liban '83, in Somalia '93, in Vietnam mai inainte, ca Washingtonul a dat inapoi de indata ce adversarii nostri au omorat suficient de multi americani." Vicepresedintele SUA a concluzionat: "Este exact greseala pe care nu o vom mai face acum. Presedintele nu trebuie sa-si faca politica bazandu-se pe sondaje. Absolut deloc."
Mai mult, Cheney a anuntat agenda militara a SUA pe mai multe decenii: "Este vorba de un conflict existential. Acest gen de conflict va domina politica si guvernele noastre in urmatorii 20 sau 30 ori 40 de ani. Nu conteaza. In final trebuie sa castigam."
Tandemul Bush-Cheney isi va continua, deci, aventura militara din Orientul Mijlociu, impotriva vointei majoritatii americanilor. Vointa exprimata in alegerile din noiembrie 2006, ca si in toate sondajele de opinie.
Indepartarea generalilor incomozi
Deocamdata, "noua strategie" a SUA in Irak se rezuma la o suplimentare a trupelor cu 25.000-30.000 de militari americani. Ideea nu este insa agreata deloc de Pentagon, care considera situatia mult mai complexa. De aceea, presedintele Bush a hotarat inlocuirea generalului John Abizaid - seful lui "Central Command" (Centcom) - cu amiralul William Fallon. Si a generalului George Casey jr. - comandantul fortelor din Irak - cu gen. David Petraeus. John Abizaid si George Casey Jr. sunt considerati principalii strategi ai Pentagonului si se bucura de un imens respect in cadrul Armatei americane. S-au numarat printre adversarii fostului secretar al Apararii, Donald Rumsfeld, pe care l-au acuzat de "incompetenta" si "aroganta".
Motivul revocarii celor doi generali sunt divergentele de pareri asupra noii strategii elaborate de "likudnicii" de la Casa Alba - pe care trebuie sa o urmeze SUA in Irak. Faptul este cu atat mai interesant cu cat, in trecut, presedintele Bush afirmase in repetate randuri ca, in chestiuni militare, merge neconditionat pe mana strategilor de la Pentagon. Iata, insa, ca - atunci cand parerile acestora nu s-au mai potrivit cu cele ale Casei Albe - generalii au fost pur si simplu schimbati din functii.
John Abizaid si George Casey se apropie - periculos de mult in opinia presedintelui Bush - de concluziile raportului lui "Irak Study Group", condus de James Baker (fostul secretar de Stat in Administratia Reagan-Bush Sr.) si Lee Hamilton. Chiar actualul secretar al Apararii, Robert Gates, este un fost membru in "Iraq Study Group" si a pledat pentru discutii cu Iranul si Siria.
Cei doi generali preconizeaza utilizarea in Irak a unor forte speciale, anti-gherila, care sa degajeze grosul trupelor americane, astfel ca in 2008 acestea sa poata fi retrase, cu exceptia consilierilor si aviatiei. Abizaid si Casey considera ca trupele americane au cazut in Irak intr-o "capcana" asemanatoare cu cea din Vietnam. Si in acolo - sustin cei doi generali - trupele au fost "suplimentate" masiv, dar singurul rezultat a fost cresterea exponentiala a pierderilor umane inregistrate de fortele americane. Pana la urma, razboiul din Vietnam s-a solutionat in 1974, la masa tratativelor diplomatice, la Paris. Greseala si pierderile din Vietnam - care au marcat o intreaga generatie in SUA - nu mai trebuie repetate acum, in Irak.
"Iraq Study Group" - condus de un ilustru diplomat ca James Baker - preconizeaza in raportul sau ca SUA sa se retraga treptat din Irak. Si pentru asta, sa se angajeze in tratative diplomatice cu Iranul si Siria. Ideea retragerii din Irak este insa respinsa categoric de neoconservatorii americani. Ca sa nu mai vorbim de ideea tratativelor cu Iranul si Siria, inadmisibile pentru "likudnici". Care au, in schimb, planuri de reconfigurare a granitelor Orientului Mijlociu si de exploatare a resurselor energetice ale regiunii.
Cine ii vor inlocui pe gen. John Abizaid si George Casey?
Inlocuitorul gen. George Casey la comanda fortelor americane din Irak este gen. lt. David Petraeus. Acesta a mai servit in Irak, in doua randuri. Prima data la comanda lui "101st Airborne Division", iar apoi in cadrul pregatirii de securitate a noii forte irakiene. Ultima functie a gen. Petraeus: comandantul lui "Combined Armed Center", din Leavenworth (Kansas), principalul centru de antrenament pentru ofiterii superiori de infanterie.
Gen. Petraeus a supervizat noul manual de infanterie in materie de contrainsurgenta. El sustine nu numai suplimentarea fortelor americane din Irak, dar si dislocarea acestora din bazele de securitate in centre populate. Ceea ce va antrena, inevitabil, o crestere substantiala a "victimelor colaterale". Inlocuitorul gen. John Abizaid la comanda fortelor americane din intregul Orient Mijlociu este amiralul William Fallon, comandantul fortelor americane din Pacific. Numirea lui Fallon, un ofiter de marina, este privita de experti drept o indicatie clara ca Administratia Bush accelereaza pregatirile pentru un atac impotriva Iranului, in care rachetele flotei americane din Golf si cele ale aviatiei vor juca rolul principal. Pe de alta parte, Administratia Bush a decis sa-l schimbe pe ambasadorul american de la Bagdad, Zalmay Khalilzad, cu Ryan C. Crocker. Crocker este un veteran al Departamentului de Stat, bun vorbitor de limba araba, actualmente ambasador in Pakistan. Khalilzad urmeaza sa-i ia locul lui John Bolton, ambasadorul american de la ONU.
Debarcarea lui Negroponte
Schimbarea cea mai surprinzatoare a fost insa numirea lui John D. Negroponte in functia de adjunct al Condoleezzei Rice, la Departamentul de Stat. In mod cert o "retrogradare", avand in vedere ca Negroponte conducea "National Intelligence", coordonand astfel toate serviciile secrete americane. De unde si porecla de "Tar al informatiilor". In locul sau a fost numit amiralul (in retragere) John McConnel, fost director la "National Security Agency".
Multi analisti au observat ca, in ultimii ani, Administratia Bush a reusit sa impuna militari de cariera la conducerea celor mai importante servicii de informatii (CIA, NSA, DIA etc.). Practic, 80 la suta dintre acestea sunt in prezent controlate de ofiteri. Un semnal de rau augur - spun criticii - pentru munca informativa, militarii fiind mai tentati de actiune si mai putin de analiza. Este si parerea lui Larry Johnson, fost ofiter CIA care a activat ani de zile ca sef al contra-terorismului in cadrul Departamentului de Stat. "Cu atat de multi baieti din armata, implicati in serviciile secrete, exista riscul ca agentiile de informatii sa consume, mai degraba, decat sa asculte" - a comentat Johnson pentru "Wall Street Journal", la 5 ianuarie 2006.
Ce a provocat, insa, dizgratia lui Negroponte, considerat pana de curand unul dintre favoritii Casei Albe? Sa amintim ca, in ultimii ani, Negroponte a fost pe rand ambasador in Irak, apoi la ONU, pentru a deveni apoi seful atotputernic al serviciilor de informatii. Un post pe care nu l-a parasit de buna voie, ci ca urmare a unor presiuni teribile din partea actualei Administratii - este de parere Richard Sale, expert pe probleme de intelligence. El explica: "Cheney si Presedintele erau enervati deja de faptul ca oamenii lui Negroponte continuau sa produca rapoarte care preziceau un adevarat dezastru in Irak si se opuneau categoric suplimentarii trupelor americane. Cheney si Bush clocoteau de furie din cauza aceasta. Desigur, intelligence inseamna pur si simplu evaluarea informatiilor. Scopul sau este sa-i ajute pe politicieni sa ia decizii. Aceasta Administratie percepe, insa, obiectivitatea ca pe o lipsa de loialitate." Richard Sale este de parere ca picatura care a umplut paharul a fost refuzul lui Negroponte de a da curs ordinelor vicepresedintelui de a spori activitatile de spionare a cetatenilor americani prin intermediul NSA. Din acel moment, Cheney i-a vrut capul. Si iata ca Negroponte a fost tras pe linie moarta, trimis intr-o pozitie subalterna la Departamentul de Stat. Succesorul sau, amiralul Mike McConnel, ar putea avea mai putine scrupule in folosirea NSA (Agentie pe care a condus-o intre 1992 si 1996).
Raport AEI: "Un plan de succes in Irak"
"American Enterprise Institute" (AEI) - citadela neoconservatorismului american - care a jucat un rol decisiv in declansarea si sustinerea razboiului din Irak, a prezentat la randul sau un raport vineri, 6 ianuarie a.c. Autorii raportului, Frederick Kagan si gen. (r) Jack Keane, sustin teoria suplimentarii fortei americane din Irak. Concret, autorii solicita mai mult de 30.000 de militari americani, forta care sa fie desfasurata suplimentar in zona, pentru "A Plan for Success in Iraq".
Planul lui Kagan si Keane urmareste desfasurarea fortei suplimentare de 30.000 de militari in Bagdad, precum si in provincia Anbar, "pentru a ocroti populatia civila". Raportul mai cere ca forta suplimentara sa puna capat "violentei maxime a sunnitilor", a vecinilor shiiti, precum si mentinerea pe timp nelimitat a fortei americane din Irak. "American Enterprise Institute" (AEI) face parte dintre organizatiile foarte influente, care reprezinta ideologia "Noii Ordini Mondiale", iar Planul Kagan-Keane pare un mijloc de a permanentiza statutul de colonie pentru Irak, mare furnizor de petrol pentru Statele Unite. "Noua Ordine Mondiala" isi va impune, probabil, raportul la Casa Alba.
In favoarea planului AEI s-au pronuntat imediat senatorul de Arizona, John McCaine (potential candidat al Partidului Republican pentru alegerile din 2008) si senatorul de Connecticut, Joseph Lieberman. "Suplimentarea fortei din Irak trebuie sa fie substantiala si ea trebuie sustinuta. Vreau sa fiu foarte clar - si sa vorbesc cu toata sinceritatea - cat timp vom continua sa actionam ca pana acum, pierderile in randul bravilor nostri militari, baieti si fete, vor fi tot mai mari. Trebuie sa ne asteptam la asa ceva" - a spus McCaine.
La randul lui, Lieberman (democrat, dar sustinut de Administratia Bush) a cerut sprijin pentru suplimentarea trupelor din partea ambelor doua partide mari: Democrat si Republican. Potrivit lui Lieberman, conflictul din Irak se inscrie in "razboiul global" dus de SUA impotriva "axei raului", din care face parte si Iranul. El a adaugat ca "cel mai rau lucru care se poate intampla acum" este ca Statele Unite sa puna pe primul plan lupta intre diverse factiuni si curente politice din Congres, in loc sa se suplimenteze imediat trupele americane din Irak.
Un recent sondaj al lui "Military Times" cel mai important cotidian militar american, arata ca 42% din militarii americani se opun politicii lui Bush in Irak, in timp ce doar 35% o mai sustin. Procentul de militari care mai cred in victoria ameriana in razboiul din Irak, promisa de Bush, a scazut dramatic: de la 83% in 2004, la 50% in 2006. Doar 41% dintre militarii americani mai cred ca SUA aveau dreptul sa atace Irakul.
Chiar si primul-ministru irakian Nouri Al-Maliki, a lansat o serie de atacuri deosebit de dure la adresa Administratiei Bush, cerand arme, nu suplimentari de trupe. "Bush nu a fost niciodata mai lipsit de putere ca acum", a comentat Maliki pentru "Corriere della Sera".
Criza de soldati si gafele birocratiei
Imediat dupa Craciun, Pentagonul a rechemat sub arme 5100 de ofiteri in rezerva, in vederea suplimentarii fortei americane din Irak. Multi dintre cei care au primit scrisoarea de convocare fusesera deja mobilizati in zona de doua sau chiar de trei ori. Asta nu ar fi fost, insa, nimic. Scandalul a izbucnit atunci cand s-a constatat ca Pentagonul chemase inapoi la lupta si circa 200 de ofiteri care fusesera grav raniti (ramanand handicapati pe viata) chiar in razboiul din Irak. Plus inca vreo suta care fusesera ucisi in actiune.
Familiile militarilor grav raniti si a celor decedati au protestat vehement, considerand aceste scrisori drept o "sfidare" a sacrificiilor facute de ofiteri pentru America. Generalul Richard Cody - adjunctul de Stat Major - a declarat la o conferinta de presa ca asemenea fapte sunt "greseli de neiertat". El a cerut public scuze familiilor si a anuntat declansarea unor "anchete severe". Pentru a stabili cu exactitate cine poarta vine pentru actualizarea defectuoasa a bazelor de date utilizate de Pentagon.
De la 11 septembrie 2001, cel putin 1,4 milioane de americani au fost mobilizati pentru razboaiele din Afganistan si Irak. Dintre acestia, 420.000 - aproape o treime - au servit de doua, trei sau chiar de mai multe ori in Armata americana in aceste conflicte.
Peste 3300 de militari americani au fost - potrivit cifrelor oficiale - ucisi. 53.000 de militari au fost raniti si au necesitat evacuarea imediata din zonele de conflict. Peste 100.000 de militari americani, care au servit in Afganistan si Irak, necesita tratamente de lunga durata, in cadrul sistemului de sanatate al lui "Veterans Affaires".
Recentul sondaj din "Military Times", efectuat pe 9000 de militari americani, arata ca doar 38% dintre ei mai cred in planurile Administratiei Bush din Irak. Criza de personal cu care se confrunta Armata americana este determinata si de factori economici. In 1991, la sfarsitul razboiului rece, "U.S. Army" dispunea de 730.000 de militari permanenti. Astazi, mai mizeaza doar pe circa 500.000. Salariile din armata nu mai sunt atat de atractive, mai ales avand in vedere riscurile pe care le implica acum. Astfel, "U.S. Army" s-a vazut nevoita sa ridice de la 32 la 42 de ani varsta celor care pot fi concentrati. Si sa scada exigentele de sanatate si de educatie la incorporare. Fiindca, in mod evident, nu cei provenind din familii instarite isi vor risca viata pe campurile de lupta din Afganistan si Irak.
Astazi, un voluntar este rasplatit cu 42.000 de dolari. De aceea cei mai multi militari concentrati de "U.S.Army" provin din suburbii sau mici orase de provincie. Proportia celor care nu poseda o diploma de bacalaureat a atins 13,1% in 2004, si 26,7% in 2006, conform unui studiu al organizatiei "National Priorities Group". "Stars and Stripes" scria la inceputul lui ianuarie 2006 ca, in mare criza de personal, "U.S. Navy" ofera bonusuri de 25.000 de dolari medicilor si 50.000 de dolari stomatologilor care se angajeaza in serviciul militar pe cel putin patru ani.
"U.S. Army" recruteaza mercenari din alte tari
"The Boston Globe", din 26 decembrie 2006, relata ca Pentagonul - luand ca model "Legiunea Straina" franceza - va recruta in randurile Armatei SUA si cetateni non-americani. Inceputul a si fost facut. Circa 30.000 de imigranti care asteapta cetatenia americana au fost deja incadrati in armata. In schimbul serviciului militar, li s-a promis accelerarea formalitatilor. Dar, 100 dintre acesti non-americani nici nu mai au nevoie de "cetatenie", intrucat au decedat, intre timp, in Afganistan si Irak.
Firmele particulare de securitate - care au contracte cu Pentagonul - au recrutat mii de mercenari din Marea Britanie, Africa de Sud, Nepal sau Fidji. Acestia urmeaza sa fie folositi in misiuni de paza si protectie a aeroporturilor si cladirilor guvernamentale din Afganistan sau Irak.
Sustinatorii programului de recrutare a mercenarilor in cadrul fortei americane sustin ca este necesara infiintarea cat mai multor "oficii de recrutare" in afara granitelor Statelor Unite. Michael O'Hanlon - de la "Brookings Institution" - afirma in "Boston Globe": "Pare putin dramatic, dar este absolut necesar sa intarim Armata americana." Max Boot - unul dintre neoconservatorii care au sustinut cu fervoare invazia americana din Irak - apreciaza: "Fara indoiala ca multi vor sa serveasca in armata o perioada de timp, daca vor primi in schimb recompensa mult dorita: cetatenia americana."
Exista precedente internationale in acest sens. Franta, de pilda, utilizeaza de mult timp "Legiunea Straina". Mercenarii recrutati "fara intrebari", doar pe baza de contract, lucreaza apoi ani de zile. "Legiunea Straina" este notorie pentru ca a devenit refugiul unor criminali disperati si al unor aventurieri fara scrupule, care pot fi utilizati in unele din cele mai murdare operatiuni.
Dupa al doilea razboi mondial, Franta a utilizat mercenarii din "Legiunea Straina" contra asa-ziselor "miscari de eliberare" (terorism de stanga) din Vietnam sau Algeria, din anii '50. "Legiunea Straina" participa si la luptele din Afganistan. Unul din motivele majore pentru care Pentagonul recurge la trupele de mercenari il constituie limitarea pierderilor de vieti printre trupele americane regulate. Altfel spus, este preferabil sa utilizezi "carne de tun" din import, decat sa creasca numarul pierderilor din cadrul lui "U.S. Army", ceea ce are un efect devastator asupra opiniei publice din SUA. De o atentie speciala se bucura fostele state comuniste actualmente membre ale NATO. Oficii de recrutare ale Pentagonului vor fi infiintate in aceste tari. Polonia, Romania si Tarile Baltice se numara, cu prioritate, printre ele.
Razboi cu Iranul la sfarsitul lui februarie 2007?
In circa o luna de zile, Statele Unite si Israelul ar putea ataca aerian instalatiile nucleare ale Iranului - este de parere Sam Gardiner, fost colonel in U.S. Air Force, cunoscut expert in strategie militara. Gardiner a predat cursuri la "Air War College", la "Naval War College", ca si la "Swedish Defence College". In opinia sa, evenimentele din ultima vreme sugereaza ca Washingtonul se pregateste sa declanseze - la sfarsitul lui februarie 2007 - mult anticipata ofensiva impotriva Iranului, planificata de mult, dar amanata in mod repetat din cauza situatiei din Irak. Un alt port-avion - cu flota de insotire - a parasit marti, 9 ianuarie, Coasta de Vest a SUA cu destinatia Golful Persic. Adaugandu-se astfel veritabilei "armade anglo-americane" deja desfasurate in Golf, a comentat Sam Gardiner.
Sistemul "Patriot" a fost, la randul sau, desfasurat in Golf. Un escadron de avioane "F-117 Stealth" a fost expediat in Coreea de Sud, pentru a preveni o eventuala reactie din partea Coreei de Nord.
La fel ca si alti analisti, Gardiner crede ca "suplimentarea trupelor americane din Irak are mai mare legatura cu Iranul decat cu Irakul". Trupele vor fi desfasurate la granita irakiano-iraniana, astfel incat sa impiedice orice eventuala patrundere a fortelor iraniene in Irak, in caz de conflict. Ultimele momente dinaintea atacului - in conceptia lui Sam Gardiner - vor fi acelea cand va intra in scena "National Security Council" (NSC), lansand tot felul de dezinformari pentru a "vinde" opiniei publice "razboiul cu Iranul".
Gardiner sustine ca o alta miscare strategica va fi aducerea unor rachete de la bazele NATO din Europa in Israel, asa cum s-a intamplat in timpul razboiului din Golf.
Ultimul pas - dupa Gardiner - va fi relocarea avioanelor de alimentare americane in tari ca Romania si Bulgaria, pentru a aproviziona aerian bombardierele B-2 care vor fi utilizate in raidurile din Iran.
Aparitia acestor avioane de alimentare in zbor, in tari ca Romania si Bulgaria - sustine col. Sam Gardiner - va fi cea mai clara dovada ca razboiul cu Iranul va incepe intr-un rastimp de doar cateva zile. Omenirea se afla in pragul celei mai severe crize din ultimii 17 ani. Criza cu imense consecinte pe plan international.

---

Despre autor: