Dintre cele peste 20 de cinematografe din Bucuresti, aflate in reteaua RADEF, doar sase mai sint functionale. In provincie, situatia e si mai grava.

Cinematografele de stat sint pe cale de disparitie. Cele mai multe sali din Capitala sint inchiriate unor agenti comerciali si functioneaza pe post de circiumi si cazinouri. Foarte rare sint cazurile in care salile inchiriate au pastrat obiectul de activitate initial. Florile cu care nu se face primavara sint cinematograful Cotroceni, prima sala de cinema deparazitata si pe deplin transformata dupa ’90, si cinematograful Luceafarul, complet reamenajat si rebranduit de chiriasii de la MediaPro. Cele mai multe cinematografe sint insa pur si simplu inchise si lasate parca cu buna stiinta sa se degradeze.

Gica Popescu, in carti pentru Favorit

Cinematograful Favorit din Drumul Taberei, de pilda, cea mai mare sala de cinema din Bucuresti, sta inchis de mai bine de doi ani. Alaturi e un mall elegant, iar discrepanta dintre cladirea cenusie aflata in proprietatea statului si sclipiciul capitalist este extrem de mare. Nimeni nu stie de ce s-a inchis cinematograful, singurul din acel cartier. Portarul ne spune ca se asteapta vinzarea lui si ca viitorul proprietar, zice el, se cunoaste deja. Bursa zvonurilor il da ca potential cumparator pe Gica Popescu, ex-fotbalistul vrind sa transforme cinematograful Favorit in sala de fitness.

In buricul tirgului, pe Bulevardul Elisabeta, sint nu mai putin de sase cinematografe: Bulevard, Bucuresti, Capitol, Festival, Lumina si Corso. Patru dintre ele sint inchise, unul este numai bun de vizionat in el filme de groaza, in pretul biletului intrind mirosurile pestilentiale si sobolanii ce umbla in voie printre picioarele spectatorilor rataciti, singurul cu adevarat cochet si elegant fiind Corso. Motivul pentru care sint inchise cele mai multe cinematografe de pe bulevard este acela ca se asteapta retrocedarea, sau vinzarea lor.

Vasluiul are regizor, dar nu si cinema

In tara, cinematografele sint rara avis. Intr-un oras ca Galatiul, de exemplu, cu o populatie de peste 300.000 de locuitori, din cele sapte cinematografe predecembriste, mai este doar unul singur ce functioneaza ca atare. Iar in Vasluiul lui Corneliu Porumboiu nu mai exista nici o sala de cinema, motiv pentru care „A fost sau n-a fost?" nu a putut avea si o premiera in urbea natala a cineastului. 18 cinematografe din toata tara au fost date in folosinta primariilor, cu titlu gratuit, iar acestea au avut altceva mai bun de facut cu cladirile situate, in cele mai multe dintre cazuri, ultracentral.

Management falimentar

Ministerul Culturii si Cultelor a pus la punct o strategie de privatizare a salilor de cinema din intreaga tara. Intr-un comunicat, MCC ne-a informat ca: „Un raport recent al Corpului de Control al Guvernului a constatat situatia economica dezastruoasa a RADEF, cauzata de managementul falimentar al conducerilor care s-au succedat in ultimii ani. In prezent, datoriile catre bugetul statului si Fondul cinematografic depasesc trei milioane de lei noi, iar majoritatea dintre cele 306 sali de cinematograf aflate in administrarea regiei au fost inchiriate pe sume aflate cu mult sub pretul pietei. In cele mai multe dintre cazuri, cu acceptul regiei, salile au fost transformate de noii chiriasi in restaurante, baruri, discoteci, sali de bowling si bingo sau au fost, pur si simplu, lasate sa se degradeze cu scopul achizitionarii lor la un pret cit mai mic in momentul privatizarii".

Aranjament politic sau tun imobiliar?

Decizia de a scoate cinematografele la vinzare a pus pe jar sindicatele RADEF. Maria Bikfalvi, presedinta Sindicatului Liber Romania Film, acuza Ministerul Culturii de aranjamente politice si financiare: „Dupa ce au daruit unor primarii cele mai bune sali din tara, cei de la minister vor sa dea acum si un tun imobiliar. Pai, stiti cit valoreaza aceste cladiri situate in centrul orasului? De exemplu, cinematograful Corso are in acte o valoare de 9.500 de lei. Asta inseamna ca se poate vinde la acest pret de nimic. In conditiile in care, in aceasta zona, agentii imobiliari apreciaza la 3.000 de euro metrul patrat. Nu mai vorbesc de cinematograful Patria, situat pe Bulevardul Magheru, unde metrul patrat se poate vinde si cu 9.000 de euro. Patria are valoarea de inventar de 123.000 de lei, Scala - de 30.000, Gloria - de 50.000, Europa - de 23.000, Favorit - de 67.271, Luceafarul - de 54.296 si Floreasca - de 44.944 de lei. Cinematograful Republica din Cluj, cu valoare de inventar de 47.167 de lei, urmeaza sa fie dat gratis primariei conduse de Emil Boc. Cinema Lumina din Arges a fost vindut pe 700 de euro, iar Cosmos din Brasov cu 59.000 de euro, la pretul unei garsoniere. Pai, asa, mai bine luam noi, salariatii, cinematografele in locatie de gestiune. Ne-am dori acest lucru, numai ca nu ni se da voie. Cu siguranta, vinzarile se vor face preferential".