Boc declara razboi procurorilor DIICOT

Liderul PD Emil Boc a cerut ieri explicatii procurorilor DIICOT Cluj in privinta motivelor pentru care numele sau apare in dosarul "Gazeta". Boc a sustinut ca nu a fost santajat de membri ai trustului si a aratat ca nu intelege de ce numele sau apare in dosar in conditiile in care nu este invinuit. Gestul firesc al liderului politic nu s-a facut insa simtit si in cazurile altor politicieni care au fost acuzati de fapte penale pe marginea unor probe similare.
"A lega in mod arbitrar numele unei persoane publice de o anumita actiune constituie lezarea imaginii publice si incalca art. 26 din Constitutie, care vizeaza dreptul la propia imagine", a spus Boc. Primarul Clujului a sustinut ca, in cazul in care nu va primi explicatiile pe care le cere ii va da in judecata pe procurori, urmand sa le solicite si daune morale pentru ca i-a fost lezata imaginea publica. "Este cazul ca, odata pentru totdeauna, sa se rezolve in Romania aceasta problema a aparitiei in dosare a unor stenograme care nu au nici o legatura cu fondul cauzei", a adaugat Boc, insistand ca nu a fost niciodata santajat de nimeni. Liderul democrat a mai spus ca, daca va alege sa-i actioneze in instanta pe procurorii DIICOT, va cere daune morale pentru lezarea imaginii sale publice. "Nu este normal ca oameni care nu au nici o legatura cu dosarul sa fie introdusi in dosare ca cireasa de pe tort pentru ca numele lor au o conotatie publica sau politica", a precizat democratul. Potrivit acestuia, un dosar ar trebui sa aiba probe referitoare doar la continutul si fondul cauzei respective, nu si la alte persoane.
Pretext pentru o campanie de presa
"Este corect ca numele oricarei persoane din aceasta tara, care nu are legatura cu fondul cauzei, nu a santajat, nu a fost santajat, nu a facut plangere sa-i fie mentinuta inregistrarea telefonica intr-un dosar? Daca este vorba de o infractiune, sa se spuna. Daca nu, de ce se mentine?", s-a intrebat seful PD. Primarul Clujului a mai spus ca "spera" ca dosarul sa nu fie doar un pretext pentru o campanie de presa indreptata impotriva sa. Cat priveste conjunctura in care a avut loc discutia cu patronul trustului Gazeta, Liviu Man, Boc a explicat ca a vorbit cu acesta asa cum vorbeste cu toti ziaristii. Primarul Clujului a adaugat ca cererea pe care i-a adresat-o telefonic Liviu Man in privinta acordarii spatiilor publicitare in statiile de autobuz nu respecta legea, asa ca nu a fost onorata.
Ministerul Public: Boc e martor
Ministerul Public arata faptul ca Emil Boc, martor in dosarul Gazeta, "nu are posibilitatea legala de a se pronunta asupra utilitatii si pertinentei unei probe, cu atat mai mult cu cat nu cunoaste ansamblul probelor administrate".
Intr-un comunicat al Parchetului General se arata faptul ca Emil Boc a fost audiat ca martor in dosarul Gazeta "ca urmare a unor indicii cu privire la faptul ca membrii grupului infractional au exercitat presiuni asupra sa cu scopul de a-l determina sa incheie sau sa faciliteze incheierea unor contracte de publicitate cu Primaria Cluj". "In dosarul nr.403/D/P/2006 al DIICOT, procurorii l-au audiat, in calitate de martor, pe domnul Emil Boc cu privire la imprejurarile pe care le cunoaste legate de activitatile infractionale ale membrilor grupului infractional. Din probele administrate, a rezultat ca inculpatii si invinuitii cercetati in cauza, in special inculpatul Man Liviu invoca, atat in discutiile telefonice purtate cu terte persoane, cat si in redactiile ziarelor pe care le conducea, faptul ca are o legatura apropiata cu domnul Boc Emil", se arata in comunicat, citat de Mediafax. "Convorbirile telefonice purtate de inculpatul Liviu Man cu martorul Boc Emil sunt utile si necesare aflarii adevarului in cauza si se coroboreaza cu celelalte mijloace de proba administrate, toate acestea proband modul de operare al inculpatilor. Din pozitia procesuala de martor, domnul Emil Boc nu are posibilitatea legala de a se pronunta asupra utilitatii si pertinentei unei probe, cu atat mai mult cu cat nu cunoaste ansamblul probelor administrate", se arata in comunicat. (D.I., B.C.G.)
Acuzatii la adresa lui Macovei
Joi, ministrul demisionar al SGG, Radu Stroe, a declarat ca ministrul Justitiei a promovat Ordonanta DIICOT fara a cunoaste integral textul, drept pentru care premierul Tariceanu a hotarat initierea unei dezbateri publice spre a reformula textul si a corecta eroarea.
Stroe a aratat ca, in sedinta de Guvern din 21 decembrie 2006, in care s-a adoptat respectiva Ordonanta de urgenta, ministrul Justitiei, Monica Macovei, a afirmat ca modificarile aduse legii in vigoare constau doar intr-o mai buna definire a competentelor DIICOT si infiintarea fondului de flagrant.
Pe de alta parte, potrivit lui Stroe, proiectul de ordonanta a fost introdus pe lista suplimentara in ultima sedinta a Guvernului in care se mai puteau adopta Ordonante de urgenta in 2006, in timp ce in nota de fundamentare a proiectului nu s-a mentionat si transferul de competente in ceea ce priveste autorizarea accesului la sistemele informatice de la judecator la procurorii DIICOT.
Mai mult, Stroe a aratat ca proiectul de ordonanta nu a fost insotit de tabelul comparativ, din care, potrivit ministrului demisionar al SGG, ar fi rezultat foarte clar in ce constau modificarile propuse de Ministerul Justitiei. (D.E.I.)
Scandalul stenogramelor secrete
Ministrul Justitiei, Monica Macovei, i-a cerut ieri sefului Secretariatului General al Guvernului, Radu Stroe, sa faca public continutul dezbaterilor din sedinta Executivului cand a fost adoptata Ordonanta 131 privind activitatea DIICOT. In replica, acesta a declarat ca stenogramele sedintelor Executivului pot fi declasificate doar prin Hotarare de guvern si a precizat ca ministrul Justitiei are posibilitatea sa parcurga textul acestora la sediul Guvernului.
"Ministrul Justitiei, Monica Macovei, ii solicita ministrului delegat pentru coordonarea SGG, Radu Stroe, sa faca publica stenograma integrala a sedintei de guvern din data de 21 decembrie 2006 (cand a fost adoptata OUG 131), pentru ca opinia publica sa fie corect informata despre dezbaterile tuturor actelor normative inscrise pe ordinea de zi, inclusiv a celor 60 de acte incluse pe ordinea de zi suplimentara", se arata intr-un comunicat al Ministrerului Justitiei. De asemenea, ministrul Justitiei cere sa faca publica si stenograma sedintei de guvern din data de 17 ianuarie 2007 cand - din proprie initiativa- a explicat membrilor Guvernului ca, in realitate, prin OUG 131/2006 pentru modificarea si completarea Legii 508/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea DIICOT, nu se acorda competente in plus procurorilor altfel decat este prevazut in legislatia romana in vigoare.
Ministrul Macovei solicita juristilor de la Guvern sa il informeze corect pe primul-ministru in legatura cu prevederile legislatiei in vigoare care reglementeaza competentele procurorilor si judecatorilor in domeniul combaterii criminalitatii organizate si coruptiei (Legea 161/2003, Legea 39/2003 s.a.), se arata in comunicatul MJ.
Si premierul Calin Popescu Tariceanu a cerut Secretariatului General al Guvernului sa faca public continutul dezbaterilor din sedinta Executivului asupra Ordonantei DIICOT, apreciind ca ministrul Justitiei, Monica Macovei, ar trebui sa fie mai atent pe acest subiect. Premierul a amintit, joi, ca a cerut SGG sa organizeze o dezbatere publica asupra acestui act normativ astfel incat observatiile societatii civile si ale media, pe care le-a apreciat drept corecte si justificate, sa fie incluse in Ordonanta care va intra in dezbaterea Parlamentului.
Doar la Guvern
Seful SGG, Radu Stroe, a apreciat, insa, intr-o declaratie acordata ieri Mediafax ca cererea ca stenogramele sa fie prezentate public este "neavenita" si a amintit ca, potrivit legii, acestea sunt considerate clasificate, putand fi declasificate numai prin Hotarare de guvern. "Nici primul-ministru, nici Radu Stroe, nici altcineva nu poate sa faca acest lucru", a precizat seful SGG.
El a aratat ca Monica Macovei are dreptul sa parcurga textul stenogramei la sediul Guvernului si ca nu poate trimite in locul ei decat o persoana care detine certificatul ORNISS. "Dansa poate studia stenograma si poate scoate de acolo elementele de care are nevoie in cazul in care contesta cele afirmate de mine ieri (joi n.r.). De dat in copie, este exclus", a spus Stroe. (D.E.I.)
Avertismentul lui Gusa
Liderul PIN Cozmin Gusa a aratat, ieri, ca a avertizat inca de anul trecut asupra posibilelor legaturi ale unor oameni apropiati lui Emil Boc cu trustul Gazeta, insa atat liderul PD, cat si cei implicati au negat, iar acum aceste legaturi ies la iveala. "Am avertizat despre posibilele legaturi ale unor oameni apropiati lui Emil Boc in legatura cu scandalul arestarii jurnalistilor. Atat domnul Boc, cat si altii implicati au preferat sa nege, ba chiar sa ma jigneasca", a spus Gusa, citat de Mediafax. Liderul PIN se considera "una dintre cele mai importante victime a celor de la trustul Gazeta", foarte multe prime pagini ale publicatiilor trustului avand atacuri nefondate la adresa sa, calomnii si jigniri. (V.D.)
Comisie privind interceptarea
Liderul PSD Mircea Geoana a anuntat, in urma cu doua zile, ca social-democratii vor solicita in Parlament constituirea unei comisii de ancheta a interceptarilor convorbirilor telefonice, el motivand ca afirmatiile lui Traian Basescu de luni, de la TVR, ar fi confirmat ca "telefoanele oamenilor publici sunt ascultate". In cadrul acestei comisii, daca va fi infiintata, PSD va solicita tuturor celor noua structuri din domeniu o lista completa a autorizatiilor emise de judecatori pentru interceptari ale convorbirilor telefonice, pentru fiecare caz in parte. El s-a declarat in favoarea unui sistem de interceptari de catre o institutie autonoma, pe model american. Geoana a mai spus ca PSD vrea si infiintarea unei Comisii parlamentare unice de control asupra tuturor serviciilor de informatii. In opinia sa, presedintele acestei comisii ar trebui sa faca parte in mod automat din acest Consiliu de Securitate. (R.A.)

---

Despre autor: