Regizorul Calin Netzer a adresat o scrisoare deschisa ministrului Culturii, cerindu-i sa ia pozitie fata de rezultatele concursului CNC.

Calin Peter Netzer nu este un nume necunoscut in rindurile generatiei de tineri cineasti romani. In urma cu trei ani aduna 23 de premii internationale cu filmul sau de debut, „Maria", povestea unei femei care ajunge sa se prostitueze pentru a-si putea hrani cei sapte copii. Pelicula lui Netzer, distribuita in mai bine de 15 tari, a fost recompensata cu Premiul special al juriului si Premiul juriului tinar la Festivalul de la Locarno din 2003, precum si Leopardul de Bronz pentru actorii Serban Ionescu si Diana Dumbrava, la acelasi festival.

Dupa ce, la concursul CNC 2006, proiectul de dezvoltare prezentat de Calin Peter Netzer pe baza unui scenariu de Razvan Radu-lescu a fost respins, cineastul a trimis la redactia „Cotidianului" o scrisoare deschisa adresata ministrului Adrian Iorgulescu, in care ii cere sa reflecteze asupra des invocatei generatii „asteptate", devenita, cel putin in cinematografia romaneasca, „mai degraba o generatie inabusita".

Alt regulament, alti oameni

Calin Netzer acuza o „citire superficiala a unei comisii care nu a stiut sa aprecieze, in limitele unui regulament, insasi ideea unui proiect de dezvoltare", declarindu-se convins ca membrii juriului nu au propus in viata lor un asemenea proiect si, ca atare, nu au backgroundul necesar pentru a decide care este valoarea unui proiect. Cineastul reproseaza lipsa unei strategii in cinematografia romaneasca, tocmai in ceea ce priveste „productia si difuzarea operelor cinematografice de valoare", adaugind ca legea cinematografiei nu este „una viabila din punct de vedere national si european". Referitor la scandalul provocat de concursul CNC, Netzer afirma ca s-a incercat in mod fals „acreditarea unui conflict intre generatii" si considerind la fel de falsa limitarea protestelor la un singur conflict, cel dintre CNC si Cristi Puiu.

In apararea generatiei tinere

Calin Peter Netzer acuza permanenta unui sistem invechit in cadrul Centrului National al Cinematografiei, constatat la nivelul „consilierilor inventati, al creatorilor de care ar trebui sa ne lege nostalgia trecutului, nu prezentul, a producatorilor care aduc finantare doar pe hirtie, sprijinindu-se numai pe fondul cinematografic si al filmelor care ruleaza doar o saptamina sau doua si iau drumul arhivei nationale". Acestei situatii, cineastul ii opune eforturile tinerilor regizori, care, spune el, „au incercat sa faca si productie, si film, si distributie" si care au incercat „sa dea o noua dimensiune filmului romanesc".

In numele acestei noi generatii, in rindurile careia Netzer plaseaza nume ca Tudor Giurgiu, Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu, Catalin Mitulescu, Cristian Mungiu sau Radu Muntean, regizorul ii cere ministrului sa intervina pentru ca proiectele respinse sa fie reevaluate de catre „consilieri competenti si onesti".