Aproape 150 de interventii chirurgicale erau in desfasurare, in Bucuresti, in momentul in care, pe 8 ianuarie 2007, s-a produs o pana de curent. O mare parte dintre acestea au continuat fara probleme, insa la Spitalul Colentina s-au inregistrat cateva "necazuri" - asa cum anunta, la acel moment, Autoritatea de Sanatate Publica a Capitalei. "Necazuri ce-i puteau costa vietile pe un pacient in coma aflat la ventilatie, in respiratie asistata, pe unul anesteziat si intors din sala de operatii in salon sau pe cei aflati la hemodializa - unde sangele s-a coagulat", ne-a declarat managerul unitatii, Petre Cosereanu.
Toate aceste drame se puteau intampla deoarece Spitalul Colentina, unitate de elita care la ora actuala numara peste 800 de paturi, cu sectii chirurgicale, terapie intensiva etc. nu detine un grup electrogen. "Exista un cerc vicios si o amestecatura struto-camila cu scopul de a nu fi identificat nici un responsabil de aceasta lipsa. Spitalul, desi isi vinde serviciile catre Casa de sanatate, este tratat ca orice institutie de stat cu buget - si doar din acest buget poate cheltui pentru investitii - daca este prevazut. Iar pentru 2006 vechea conducere nu a prevazut in buget achizitionarea unui generator. Pentru 2007 se fac eforturi disperate. Stiu pe pielea mea ce inseamna lipsa acestuia - imediat dupa Revolutie, in calitate de director economic la Filantropia - am ajutat la o nastere, asigurand iluminatul (deoarece curentul a cazut, iar generator nu exista) cu farurile de la masina", ne-a mai spus Cosereanu. Managerul de la Colentina ne-a explicat cat de necesare sunt, pentru cele 8 pavilioane ale unitatii macar 5 sau 3 generatoare, studiile facute pana acum ridicand valoarea acestora la circa 1,3 milioane RON. "Am apelat la Comisia de Buget-Finante din Parlament si am reusit, in decembrie 2006, modificarea, prin OUG, a Legii Reformei in sanatate, "masura cu un caracter foarte urgent, pentru a asigura administrarea si functionarea unitatilor sanitare publice de interes judetean sau local". Potrivit noului amendament, "bugetele locale participa la finantarea unor cheltuieli de administrare si functionare, respectiv pentru bunuri si servicii, reparatii, consolidare, extindere, modernizare, a unitatilor sanitare publice, in limita creditelor bugetare aprobate cu aceasta destinatie". Participa pe hartie - si aici e vorba, spre exemplu, de Sectorul 2, care, spun managerii spitalelor din aceasta raza teritoriala - Colentina, Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Stefan", Spitalul de Boli Reumatismale "Dr. I. Stoia" sau Spitalul de Copii "Dr. V. Gomoiu" - nu au primit nici macar un leu pentru investitii in aceste unitati. Ministerul Sanatatii recunoaste ca "neadoptarea acestei masuri va avea un impact negativ asupra activitatii si functionalitatii institutiilor furnizoare de servicii medicale la nivel local", si are tupeu sa dea vina pe cei din subordine si sa-i acuze: "Problema existentei generatoarelor in unitatile sanitare este una de administrare. Conducerile spitalelor, fie ele consilii de administratie, cum se numeau inainte de 2006, fie managerii de acum, aveau si au obligatia si sunt direct raspunzatoare de administrarea unitatilor pe care le conduc, astfel incat acestea sa beneficieze de toate dotarile necesare".
Norme de forma
Ordinul ministrului Sanatatii Publice 914/2006 privind normele de autorizare a spitalelor, care preia legislatia mai veche, prevede faptul ca unitatile cu paturi sunt obligate sa detina, printre altele, si "grup electrogen propriu pentru a asigura continuarea activitatii in cazul intreruperii distributiei energiei electrice". Si nu doar atat. Spitalul cu peste 400 de paturi trebuie sa aiba sursa proprie de apa (put), iar pentru asigurarea continua a necesarului de apa, spitalele trebuie dotate cu rezervoare de acumulare dimensionate astfel incat sa asigure o rezerva de consum de 1-3 zile. In afara apei de consum, orice spital trebuie sa asigure o rezerva de apa de incendiu, care sa permita functionarea hidrantilor interiori timp de 10 minute si a celor exteriori timp de trei ore. Normele merg mai departe si prevad, spre exemplu, in cazul apelor uzate, evacuate din spital, retele interioare separate si tratarea lor dupa caz: apele uzate cu nisip, pamant si grasimi vor fi trecute mai intai prin separatoare; apele uzate de la sectiile de gipsare vor fi decantate in decantoare locale; apele uzate radioactive vor fi decontaminate in instalatii de tratare si rezervoare de stocare; apele uzate suspect radioactive vor fi dirijate prin rezervoare de retentie si, dupa un control al radioactivitatii, vor fi evacuate in canalizarea publica sau tratate; apele uzate de la sectiile de boli infectiose si/sau de la laboratoarele care lucreaza cu produse patologice sau care prin specificul lor contamineaza apele reziduale cu agenti patogeni se vor dirija spre o statie de dezinfectie locala, in care se vor neutraliza agentii nocivi.
Pentru a fi cat mai clar posibil, potrivit Normelor, spitalul este unitatea sanitara cu paturi, de utilitate publica, cu personalitate juridica, care furnizeaza servicii medicale (asta, deoarece oficiali ai autoritatii de sanatate publica apreciaza ca nu este o problema atat de mare lipsa unui generator din spital, daca acesta nu are sectie de chirurgie, in conditiile in care, nu foarte departe de Capitala, spitalele nu sunt dotate nici macar cu lanterne pentru evacuarea bolnavilor in cazul, hai sa zicem, unui cutremur!). Nu in ultimul rand, dupa ce toate Normele sunt respectate, spitalele trebuie autorizate sanitar de functionare de catre autoritatile de sanatate publica judetene, respectiv a Capitalei. Si nu invers. Autorizezi spitalele asa cum sunt, pentru a nu-ti pune bolnavii in cap, nu dai bani pentru investitii, dar le impui, nu astepti, dar apare, un eveniment de genul celui petrecut la inceputul lui ianuarie - pana de curent din Capitala, si... acuzi si ceri date statistice. "Precizam ca Ministerul Sanatatii Publice a cerut tuturor autoritatilor de sanatate publica sa faca, de urgenta, demersurile necesare pentru a reface baza de date cu unitatile care nu detin generatoare", ne asigura, in scris conducerea MSP. Pai tocmai aceasta baza trebuia sa existe inainte de a permite acelor unitati sa functioneze. Managerii spitalelor bucurestene sunt de parere ca, daca s-ar respecta toate conditiile impuse pentru obtinerea autorizatiei sanitare de functionare, doar 1% dintre spitale ar putea sa presteze servicii medicale.
Operatie la lumanare
Si pentru ca la nivel national abia acum se strang aceste date, iar Ministerul Sanatatii nu a putut prezenta aceasta statistica, ne multumim sa vedem o raportare la nivel de Capitala europeana, in ceea ce priveste generatoarele "obligatorii" din spitale. Vom trece peste explicatia "linistitoare si suficienta" data de Autoritatea de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti, potrivit careia, pe 8 ianuarie 2007, cand s-a produs pana de curent in zona Obor, "asistenta medicala de urgenta din spitalele Capitalei a functionat la parametri optimi, intrucat toate spitalele de urgenta din Bucuresti sunt dotate cu grup electrogen, ex: Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti; Spitalul Clinic de Urgenta Sf. Pantelimon; Spitalul Clinic de Urgenta Sf. Ioan; Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti; Spitalul Clinic de Urgenta Copii "Grigore Alexandrescu"; Spitalul Clinic de Urgenta Bagdasar Arseni. Adica, "daca pica curentul" si sunteti internati, este foarte bine sa va aflati intr-unul dintre spitalele de mai sus. Pentru ca urmatoarele unitati medicale bucurestene NU detin grup electrogen:
- Spitalul de Pneumoftiziologie Sf. Stefan, cu un total de 170 de paturi. Dr. Silvia Nastase, managerul unitatii ne-a declarat ca spitalul are nevoie si de un put de apa de mare adancime. Costul estimat pentru achizitionarea si montarea unui generator in acest spital este de 35.000 de euro. Pe 12 ianuarie a solicitat MSP, prin adresa 409 acest generator;
- Spitalul Clinic de copii "Dr. V. Gomoiu" functioneaza cu 184 de paturi, dintre care 25 de paturi in sectia ORL, in care se desfasoara zilnic interventii chirurgicale (in 2005, peste 250 de operatii). Din momentul preluarii managementului spitalului dr. Felicia Chirita a solicitat in doua randuri Autoritatii de Sanatate Publica Bucuresti, instalarea unui generator. Si vechea conducere a facut mai multe cereri pe aceeasi tema, inclusiv catre Consiliul Local al Sectorului 2. Costurile estimate ale unui generator de curent electric pentru aceasta unitate ar fi de aproximativ 400.000 de lei;
- Centrul de Boli Reumatismale "Dr. Ion Stoia", unitate cu 108 paturi. Costurile estimative pentru un generator sunt de circa 8000 de lei;
- Spitalul Clinic Colentina;
- Spitalul Clinic de Ortopedie "Foisor";
- Spitalul Clinic "N. Malaxa";
- Spitalul Psihiatrie "Ctin. Gorgos";
- Spitalul Clinic "Dr. V. Babes";
- Spitalul Clinic Dermatologie;
- Spitalul de bolnavi cronici si geriatrie "Sf. Luca";
- Spitalul Clinic "Prof. Dr. Th. Burghele";
- Centrul de evaluare toxicomani "Sf. Stelian".
Chiar daca Spitalul Universitar de Urgenta si Spitalul Clinic de Urgenta "Bagdasar-Arseni" au cate doua grupuri electrogene, in primul caz trebuie schimbate ambele agregate, iar in al doilea doar unul. Spitalul Clinic Coltea, primul asezamant medical din Romania se afla in proces de consolidare, modernizare si extindere, urmand a beneficia de dotari corespunzatoare la standarde europene. Unitatea are o structura de 365 de paturi, iar in 2006, aici au avut loc peste 6000 de interventii chirurgicale.
Competente pe hartie
Pe site-ul Ministerul Sanatatii Publice (MSP) se afla postata Strategia de descentralizare a MSP (2007-2009), care, la capitolul 2 arata care sunt competentele exercitate in prezent de catre MSP si administratia publica locala: "Conform Legii 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, precum si, in conformitate cu prevederile HG 862/2006 privind organizarea si functionarea MSP, in prezent, potrivit domeniului sau de competenta, MSP are urmatoarele atributii principale: (...) asigura finantarea unor investitii in infrastructura sistemului sanitar public, in aparatura de inalta performanta, a unor programe nationale de sanatate, precum si investitii pentru asigurarea rezervei MSP pentru situatii speciale, din Fondul National de Sanatate (...); elaboreaza norme de organizare si functionare a unitatilor care asigura asistenta de sanatate publica, autorizeaza si controleaza activitatea institutiilor de sanatate publica si participa la finantarea unitatilor din subordine etc.
De asemenea s-a prevazut posibilitatea asigurarii de catre autoritatile administratiei publice locale a cheltuielilor de intretinere si gospodarire, reparatii, consolidare, extindere si modernizare a unitatilor sanitare publice, in limita creditelor bugetare aprobate cu aceasta destinatie in bugetele locale. Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii a intarit prevederea legala mai sus mentionata, in sensul ca bugetele locale vor participa la acest tip de cheltuieli, in limita creditelor bugetare aprobate cu aceasta destinatie in bugetele locale".