Decizia nu a fost motivata
Prin Decizia nr. 62 din 18.01.2007, Curtea Constitutionala a admis o exceptie de neconstitutionalitate, ridicata de un justitiabil intr-un proces de insulta si calomnie intentat unui jurnalist. Responsabilii Curtii Constitutionale nu ne-au putut oferi detalii despre respectivul proces, intrucat dosarul se afla in faza de redactare. Pe de alta parte, Decizia 62/2007 nu este inca motivata, cunoscandu-se doar dispozitivul acesteia, care suna in felul urmator: "Constata ca dispozitiile cuprinse la art. I, pct. 56 din Legea nr. 278/2006 referitoare la abrogarea art. 205, 206 si 207 Cod penal sunt neconstitutionale". Conform Constitutiei, Decizia Curtii va deveni obligatorie pentru viitor, in termen de 45 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial, datorita faptului ca prevederile din Legea 278/2006 calificate drept neconstitutionale isi vor inceta efectele. In practica, aceasta va insemna ca art. 205 (insulta), art. 206 (calomnia) si art. 207 (proba veritatii) din Codul penal vor reintra in vigoare, in forma lor de inspiratie comunista, care nu permite ziaristului sa faca dovada bunei sale credinte. Totusi, procesele de insulta si calomnie aflate pe rol pana la data publicarii in Monitorul Oficial a Deciziei nr. 62/2007 a Curtii Constitutionale vor inceta prin constatarea abrogarii celor doua articole de cod penal, intrucat se va face aplicarea principiului legii penale mai favorabile, respectiv a legii din perioada cand cele doua fapte nu erau prevazute de legea penala.
Guvernul sau Parlamentul pot reveni
Conform Constitutiei, este insa posibil ca in perioada celor 45 de zile de la publicarea Deciziei in Monitorul Oficial si producerea efectelor ei, Parlamentul sau Guvernul sa initieze un nou act normativ, care sa alinieze articolele de cod penal privitoare la insulta si calomnie cu prevederile neconstitutionale care vor fi enumerate in motivarea Deciziei 62/2007.
La momentul actual este greu de comentat in ce masura decizia instantei constitutionale este ancorata in realitate sau nu, ori la ce anume elemente de neconstitutionalitate s-a referit atunci cand a cenzurat actul de vointa al Parlamentului, care abrogase cele trei articole din Codul penal. Aceasta pentru ca decizia nu a fost inca motivata.
Data fiind componenta instantei constitutionale - adeseori criticata de opinia publica - nu este exclus ca decizia sa fie rezultatul unei adversitati a unora dintre magistrati contra jurnalistilor in general sau in particular. Actul suveran de vointa al Parlamentului a fost cenzurat in conditiile in care este treaba exclusiva a statului de a face o politica penala in functie de realitatile sociale existente, care sa permita sa decida ce anume fapte prezinta pericol social sau nu la un anumit moment dat, precum si daca acestea mai trebuie sau nu incriminate. Cu atat mai mult cu cat abrogarea unor prevederi penale la adresa jurnalistilor nu echivala cu absolvirea lor de orice raspundere juridica, cei lezati avand deschisa calea actiunii civile, pentru eventuale despagubiri.
Inchisoarea pentru ziaristi este o pedeapsa primitiva
O simpla comparare a faptelor de insulta si calomnie din Codul penal roman, cu cele din legislatiile altor state europene, releva faptul ca la noi delictele de presa sunt cel mai sever pedepsite, cu pana la trei ani de inchisoare in cazul calomniei.
In unele state, insulta si calomnia nu sunt incriminate penal. Spre exemplu, in Franta, insulta si defaimarea sunt pedepsite cu "amenda prevazuta pentru contraventiile din clasa intai". E adevarat ca multe state din Uniunea Europeana prevad in legislatia proprie pedepse de la cateva luni, la maximum doi ani pentru delictele de presa, insa in aceste state pedepsele penale nu se mai administreaza de multi ani, gratie si jurisprudentei CEDO.
In concluziile Conferintei regionale privind calomnia si libertatea de exprimare, organizate sub egida Consiliului Europei, in perioada 17-18 octombrie 2002, la care au participat majoritatea statelor europene, s-au formulat urmatoarele recomandari: "In cazul in care sunt prevazute sanctiuni penale pentru calomnie, trebuie sa nu existe pedeapsa inchisorii, iar pedepsele pecuniare trebuie sa fie proportionale. De asemenea, cuantumul despagubirilor din procesele civile trebuie sa fie proportionale, pentru a nu afecta libertatea de exprimare. Proba veritatii trebuie sa fie prevazuta. De asemenea, trebuie sa constituie o aparare in situatia in care jurnalistul a actionat in mod rezonabil si cu buna-credinta".
Antonie Iorgovan, senator PSD
Nu exista cale de atac
Senatorul PSD Antonie Iorgovan a declarat ca "nu exista cale de atac" la deciziile Curtii Constitutionale. "Potrivit acestui text constitutional, acele dispozitii prin care textele din vechiul Cod Penal au fost abrogate sunt declarate neconstitutionale. Ele isi inceteaza efectele in 45 de zile, iar pe durata acestui termen, respectivele dispozitii sunt suspendate de drept", a declarat Iorgovan, citat de Mediafax. Senatorul social-democrat a mai precizat ca, de la data publicarii deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial al Romaniei, se revine la vechea formula legislativa. "Cu alte cuvinte, in legislatia romana, va reintra in vigoare textul cu privire la insulta si calomnie", a explicat Iorgovan. In opinia acestuia, Parlamentul are obligatia "sa slefuiasca" legislatia. El a mai spus ca "este important de urmarit" care sunt argumentele pe care Curtea Constitutionala le va aduce in justificarea deciziei privind neconstitutionalitatea abrogarii articolelor privind insulta si calomnia. (D.E.I.)
Norica Nicolai, vicepresedintele PNL
Legea trebuie modificata
"Pe calea exceptiei de neconstitutionalitate ridicata intr-un proces, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate a articolului din Codul Penal care vizeaza dezincriminarea infractiunii de insulta si calomnie, cat si a textului referitor la proba veritatii. In conformitate cu prevederile Constitutiei, ministrul Justitiei are obligatia ca, in termen de 45 de zile, sa procedeze la modificarea Legii 278/2006 si sa reincrimineze aceste infractiuni, deciziile Curtii Constitutionale fiind obligatorii", a precizat senatorul PNL pentru Mediafax. (D.E.I.)
Renate Weber, liderul FSD
Nu inteleg motivul
"Imi este foarte greu sa ma pronunt pana nu vad hotararea motivata a Curtii Constitutionale. Totusi, nu vad de ce respectivul articol din legea care modifica Codul Penal in ceea ce priveste raspunderea pentru calomnie si insulta ar fi neconcordant cu Legea fundamentala. E drept ca in Constitutie este prevazut ca dreptul la libera exprimare nu poate afecta demnitatea persoanei, insa modul in care aceste doua fapte sunt pedepsite tine strict de vointa legiuitorului, nicidecum nu este stipulat de Constitutie. Practic, legea prevede in continuare o raspundere pentru calomnie sau insulta, insa nu una penala, ci una civila, iar aceasta decizie a legiuitorului nu vad de ce ar fi neconstitutionala", a declarat Renate Weber, citata de Mediafax. (D.E.I.)
Sergiu Andon, deputat PC
De vina este Macovei
"Inca o data se divulga unul din actele demagogice ale Monicai Macovei, care, in scop populist, pentru a castiga simpatia presei, a scos din Codul penal insulta si calomnia, desi aceasta dezincriminare nu avea cum sa reziste la Curtea Constitutionala si la Curtile Europene ale Justitiei", a declarat ieri Sergiu Andon. Ministrul Monica Macovei s-a prezentat in postura de mare prietena si de aparator al presei, "cu toate ca stia sau trebuia sa stie ca in orice tara incriminarea insultei si a calomniei exista in Codul penal", a spus Andon. (Mediafax)
Lucian Bolcas, lider PRM
Decizie corecta
"Este o solutie juridica si sociala foarte corecta. Numai prin elaborarea unei legi a presei, ceruta de Constitutie, se poate apara libertatea presei si nu prin abrogarea textelor din Codul Penal. Problema este ca, in ciuda prevederilor constitutionale, articolul 30 al.8 din Constitutie, care cere existenta unei legi a presei, aceasta nu a fost elaborata pana acum, pentru a se crea o diferenta corecta intre ceea ce inseamna activitatea de presa si situatia infractionala", a explicat Bolcas. (Mediafax)
CRP va face uz de toate caile de protest
Cristian Tudor Popescu, presedintele interimar al Clubului Roman de Presa (CRP) si director al cotidianului Gandul, sustine ca reincriminarea calomniei a si insultei duce la descurajarea si subminarea presei, tocmai acum, cand Romania a aderat la Uniunea Europeana. "Dupa ce, la sfarsitul anului trecut, Ministerul Justitiei a prezentat Clubului Roman de Presa un proiect de limitare a accesului presei la informatii, apoi a promovat o Hotarare de Guvern prin care procurorii au posibilitatea sa violeze spatiul electronic privat al cetatenilor. Acum, iata ca vine aceasta decizie a Curtii Constitutionale, care e indreptata tot impotriva libertatii presei", a spus Popescu. Acesta a mai tinut sa explice ca CRP a sustinut de-a lungul timpului dezincriminarea insultei si calomniei si isi mentine "ferm" aceasta pozitie. In acest sens, CRP va face uz de "toate caile posibile de atac si protest la adresa acestei decizii, atat la organismele internationale juridice, cat si la cele de presa". (A.G.)
Profunda ingrijorare in societatea civila
Agentia de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie si Asociatia pentru Protejarea si Promovarea Libertatii de Exprimare si Conventia Organizatiilor de Media si-au exprimat "profunda ingrijorare" cu privire la decizia Curtii Constitutionale si solicita institutiei sa isi motiveze de urgenta decizia. Potrivit Mediafax, asociatiile jurnalistilor au apreciat, intr-un comunicat, ca indiferent de circumstantele care au stat la baza deciziei de ieri, "consecintele asupra situatiei drepturilor omului in Romania sunt deosebit de grave". (A.G.)
Fieful PSD
Curtea Constitutionala - garantul suprematiei Legii fundamentale - este plina de fosti demnitari PSD, multi dintre acestia fiind cunoscuti pentru activitatea depusa in slujba regimului comunist. Sapte din cei noua judecatori ai Curtii au fost apropiati fostei puteri pesediste sau/si regimului ceausist. Ei constituie acum o majoritate suficient de solida pentru a decide in chestiunile cele mai importante pentru care Curtea este sesizata.
Acestia sunt cei sapte membri care compun majoritatea Curtii:
Ioan Vida, presedintele institutiei, a fost numit judecator in 2001, gratie votului majoritar al PSD din Parlament. Vida a lucrat impreuna cu senatorul PSD, Antonie Iorgovan, la elaborarea Constitutiei din 1991, pe baza vestitelor "teze ale lui Iliescu".
Petre Ninosu are, la randul sau, un background solid: fost parlamentar PSD, fost ministru al Justitiei in perioada 1992-1994 si consilier prezidential al lui Ion Iliescu intre anii 2000-2001.
Ion Predescu, fost senator timp de 14 ani (1990-2004) din partea formatiunii lui Iliescu
Serban Viorel Stanoiu, si el judecator al Curtii, este sotul fostului ministru pesedist al Justitiei, Rodica Stanoiu.
Nicolae Cochinescu, fost procuror de provincie pe vremea lui Ceausescu, si-a desavarsit cariera in regimul Iliescu.
Acsinte Gaspar, fost sef al sectorului juridic al Consiliului de Stat in timpul comunistilor, a avut grija ca legile adoptate in perioada post-decembrista sa nu se abata de la linia FSN-FDSN-PDSR-PSD.
Aspazia Cojocaru a fost numita de Parlament la propunerea PSD.