„Las’ ca merge si asa" nu mai e doar o manifestare a delasarii. Dimpotriva, poate fi un avantaj competitiv.

2006, vara. Schele, montate solid una peste alta. Patru muncitori, cite unul pe fiecare nivel. Al cincilea la primire. Metoda de lucru sfideaza orice teorie despre eficienta. Cel de la sol ia un panou de policarbonat si il ridica pina la colegul de deasupra. Si tot asa, pina sus. Cel putin trei niveluri ale fatadei au fost montate asa. Macaraua a venit abia dupa.

2007, ieri. Aceeasi locatie. Accident de munca, patru morti, doi raniti. Macaraua s-a prabusit. Eficienta fatala, chiar daca saltul tehnologic a fost doar la nivelul scripetilor si al suruburilor.

Probabil ca acest singur accident nu poate fi generalizat. Insa cu siguranta atrage atentia asupra unui fenomen pina acum destul de ignorat. Vin de la coasa, se inghesuie in baraci neincalzite, maninca piine cu parizer si isi risca viata ca sa poata lua o leafa mai mare decit media pe economie. E dreptul lor. Pe partea cealalta, numaram metri patrati construiti de birouri, anticipam trendurile pietei si capitalizam randamentul anual. Nu incape nici un fel de lupta de clasa aici, e doar un model de dezvoltare. Singurul.

Grav este ca, atunci cind sint fortati sa concureze pe piata, unii antreprenori ard etape necesare. Cum ar fi profesionalizarea personalului. „Las’ ca merge si asa" nu mai e doar o manifestare a delasarii. Dimpotriva, poate fi un avantaj competitiv.

Nu, nu este ceva specific romanilor. Este doar o etapa a istoriei pe care au parcurs-o, la un moment dat, toate statele care s-au dezvoltat cu resurse limitate. Etapa in care sa pretinzi etica este o pierdere de vreme atita timp cit pentru investitor ea poate fi sinonima cu falimentul.

La noi, aceasta etapa nici macar nu pare sa se apropie de sfirsit. Dimpotriva, pe piata muncii cuvintele de ordine sint „deficit", „costuri" si „naspa". Iar cind se vor termina romanii adusi de la coasa, accidentele de munca vor avea ca protagonisti chinezi veniti de la secera.

Daca vorbim de statistici, cea mai eficienta strategie de prevenire este frica. Fiecare accident cu urmari grave ii face pe toti protagonistii din industrie mai responsabili. Cu conditia ca urmarile sa fie grave nu doar pentru victime ci si pentru angajatori.

In schimb, atunci cind este vorba de cazuri individuale, statul nu poate sa ne pazeasca. Cauzele tragediei de ieri pot produce efecte oriunde si oricind. Insa atunci cind angajatul lucreaza intr-o cladire de birouri, efectele sint suportabile. Daca lucreaza la o cladire de birouri, depinde doar de inaltime.