In forma in care a fost gandita Directia de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism (DIICOT), prin emiterea pe sest a OUG 131/2006, in timpul sarbarilor de iarna, Romania a dobandit o noua institutie cu personalitate juridica prin care cetatenii pot fi urmariti ca pe vremea fostei Securitati.
Dezvaluirea in premiera de catre ZIUA, sambata trecuta, a continutului Ordonantelor de Urgenta nr. 99/2006 si 131/2006 si a modului in care acestea au fost promovate pe ascuns, intre Craciun si Revelion, a starnit un val dur de critici din partea societatii civile, care a acuzat incalcarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor.
Procurorul General al Romaniei, Laura Kovesi, si noul sef al DIICOT, Codrut Olaru, s-au incurcat in ultimele zile in explicatii neconvingatoare, in care au incercat sa ne promita ca procurorii nu vor face interceptari fara mandat judecatoresc, in ciuda faptului ca textul Ordonantei 131 le permite s-o faca. In noua formula a DIICOT, procurorii vor putea intercepta orice corespondenta electronica, SMS, convorbire pe Internet, vor putea sustrage datele din orice computer sau server de la domiciliul cuiva, pe simplul motiv ca au identificat "indicii temeinice" de savarsire a unor infractiuni. Nici macar urmarirea penala nu este nevoie sa o mai inceapa. In tot acest scandal care dureaza de cinci zile, ministrul Justitiei a fost aproape de nevazut, desi proiectul Ordonantei ii apartine si s-ar fi impus sa iasa public cu explicatiile de rigoare. Macovei, insa, pregateste romanilor si alte surprize.
Un instrument operativ la mana unui om politic
In baza textului OUG 131/2006, in cadrul DIICOT se va infiinta Centrul de Aplicatii Operationale a Procurorilor (CAOP), despre care la momentul actual nici procurorii DIICOT nu stiu cu ce se va ocupa. Persista un mister total in aceasta privinta. Ordonanta insa vorbeste de faptul ca "structura si atributiile Centrului de Aplicatii Operationale al Procurorilor se stabilesc prin ordin al procurorului sef al DIICOT". Adica procurorul Codrut Olaru va stabili ce fel de unitate va fi acest centru si cu ce se va indeletnici. Dar nu oricum, ci sub coordonarea ministrului Monica Macovei. In termen de 90 de zile, Macovei va emite un ordin prin care va stabili regulamentul de functionare al DIICOT si va aviza noua structura a Directiei in care vor lucra 170 de procurori si aproape 200 de specialisti si auxiliari. CAOP urmeaza sa primeasca si un sediu cu dedicatie speciala de la Guvernul Romaniei. Este foarte posibil ca unitatea sa aiba pe viitor o activitate secreta si sa se ocupe exact de interceptari ale comunicatiilor de tot felul. Fara mandat judecatoresc si fara a se incepe urmarirea penala in dosare, asa cum scrie in Ordonanta. Cine va mai sti in aceste conditii cu ce se va indeletnici DIICOT in dosarele in care nu se va incepe urmarirea penala? Cum vor fi folosite informatiile sustrase din computere sau interceptate fara mandat judecatoresc? Si cine va controla legalitatea actelor de cercetare ale DIICOT? Din ordonanta rezulta ca nimeni.
Daca punem la socoteala ca ministrul Justitiei - om politic - numeste si destituie cand vrea sefii DIICOT, la fel cum stabileste structura si regulamentul de functionare al acestuia, rezulta ca Romania s-a capatuit cu o structura de procuratura controlata politic direct de ministrul Macovei. Si de Procurorul General al Romaniei, care la randul lui se afla la cheremul lui Macovei si al presedintelui Romaniei, care-l pot revoca oricand din functie.
Razvan SAVALIUC
Seful DIICOT promite ca nu ne va intercepta
Foto: Mediafax Este insa de necrezut ca procurorii nu vor respecta legea care le permite patrunderea fara mandat in sistemele informatice
Noul sef al DIICOT, Codrut Olaru (foto), a incercat sa bagatelizeze efectele Ordonantei, marti seara la Radio France International: "Credem ca acel articol 16 litera c, din Ordonanta, este perceput la modul gresit, in mod absolut gresit. Si noi, procurorii, si cu atat mai mult procurorii DIICOT vom apela si vom recurge in prezent, cat si pe viitor la folosirea aceleiasi metodologii in patrunderea intr-un sistem informatic, in interceptarea comunicatiilor prin sistem informatic, respectiv procedura autorizarii exclusive a judecatorului. Sub nici o forma procurorii nu vor putea accesa un sistem informatic fara sa aiba aceasta autorizatie. (...) Sistemele informatice care sunt aduse in discutie au in vedere, din punctul nostru de vedere... Va dau un exemplu banal: un telefon mobil, care pana la faza de judecata, in faza de efectuare a urmaririi penale, ne-am intalnit cu cazuri in care ni se cerea o autorizatie de la judecator doar pentru a consulta listing-ul telefonului mobil. Noi am considerat ca acest lucru nu este, nu reprezinta un acces in sistemul informatic al persoanei respective si pe cale de consecinta, s-a incercat in acest fel sa se acopere astfel de aspecte ridicate in faza de judecata, pe dosarele DIICOT. Este un lucru banal".
Teoria lui Kovesi despre sistemul informatic
Procurorul General al Romaniei, Codruta Kovesi, l-a sustinut pe seful DIICOT in explicatiile date la Radio France International: "Notiunea de acces intr-un sistem informatic nu inseamna o interceptare sau o inregistrare a unor comunicari. Este adevarat ca poate confuziile au plecat de la notiunea de sistem informatic, care de altfel este definita de Legea 161/2003, in sensul ca un sistem informatic constituie un dispozitiv sau un ansamblu de dispozitive, dintre care unul sau mai multe asigura prelucrarea automata a datelor cu ajutorul unui program informatic si aici v-as putea da mai multe exemple. Un sistem informatic poate fi un telefon mobil. Un sistem informatic poate fi un memory stick. Un sistem informatic poate fi un bancomat (...) Aceasta intruziune se face atunci cand sunt indicii temeinice ca o persoana a savarsit una dintre infractiunile date in competenta procurorului DIICOT. Deci, acest acces in sistem informatic nu se poate face oricum si oricand doreste procurorul. Se face in anumite cazuri prevazute expres si limitativ de lege, iar in cazul in care aceste conditii sunt incalcate sau nu se respecta, atunci sunt si sanctiuni (...) Nu s-a eliminat acceptul judecatorului". (R.S.)
Traseul ordonantei de urgenta
Ordonanta de urgenta este un act normativ pe care Guvernul il poate emite in situatii ce presupun o solutionare imediata. Documentul face parte din arsenalul de legiferare aflat la indemana Executivului si se supune aprobarii Parlamentului.
Traseul pe care ordonanta de urgenta il urmeaza pana la dezbaterea ei in Camera si Senat presupune trei etape majore: adoptarea documentului de catre Guvern, publicarea in Monitorul Oficial si sesizarea Parlamentului in legatura cu acesta. Potrivit Hotararii 50/2005, la Guvern ordonanta de urgenta trebuie avizata de catre ministrul delegat pentru relatia cu Parlamentul iar apoi trebuie sa primeasca un aviz de oportunitate. Dupa indeplinirea acestor conditii, documentul este inclus pe agenda de lucru a Executivului. Ordonanta de urgenta intra in vigoare dupa depunerea sa spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera ce a fost sesizata si dupa publicarea ei in Monitorul Oficial.
In conformitate cu Regulamentul Camerei, dupa depunerea la Biroul permanent, documentul este directionat la comisia de specialitate care intocmeste un raport. Raportul este retrimis Biroului Permanent, iar acesta il inscrie cu prioritate pe ordinea de zi.
In cazul sesizarii Senatului, solicitarea Guvernului se aproba cu votul majoritatii senatorilor prezenti, in ziua la care solicitarea a fost facuta sau, daca senatorii nu se afla in plen, in prima sedinta ce urmeaza zilei de inregistrare a acesteia. Ordonantele de urgenta emise de Guvern se supun de drept apobarii Camerei competente, in procedura de urgenta. Potrivit articolului 115 alin. 5 din Constitutie, daca in termen de cel mult 30 de zile de la depunere Camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei, aceasta este considerata adoptata si se trimite celeilalte Camere, care decide de asemenea in termen de urgenta. Camerele, daca nu se afla in sesiune, se convoaca in mod obligatoriu in 5 zile de la depunere, sau, dupa caz, de la trimitere.
Ordonatele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica. (Mihai TOADER)
Weber cere anularea OUG 131/2006
Renate Weber, presedintele Fundatiei pentru o Societate Deschisa si fost consilier prezidential al lui Traian Basescu, a combatut toate explicatiile oferite de initiatorii ordonantei intr-un interviu acordat postului BBC:
"Afirm cu toata raspunderea ca ea loveste puternic in dreptul la viata privata al persoanei, pentru ca in momentul in care ordonanta spune ca procurorii au dreptul sa acceseze sistemele informatice, si pentru asta nu mai au nevoie de un mandat din partea unui judecator, haideti sa explicam ca in momentul in care cineva intra in hardul computerului meu, asta inseamna perchezitie domiciliara. Daca vine la mine acasa si umbla in rafturi, pentru ca am biblioteca sau am documente, e perchezitie. Daca imi umbla in hardul computerului meu, este tot perchezitie domiciliara. Ori, Constitutia este ferma in art. 27 "Numai judecatorul poate sa aprobe o perchezitie domiciliara". Aceasta ordonanta inlatura aceasta prevedere si garantie, de fapt, constitutionala. (...) Stiti ce ma deranjeaza foarte tare? In state precum Marea Britanie, SUA, puternic lovite de terorism, cand s-a adoptat o legislatie restrictiva cu privire la Drepturile Omului, au fost luni de zile de dezbateri, rauri de cerneala au curs. La noi, lucrurile acestea se fac intr-un mod smecheresc, peste noapte, cand lumea se gandeste la sarbatorile de iarna, fara nici o dezbatere. Pur si simplu este un dispret total la adresa noastra care putem sa fim victime ale unor astfel de situatii". (R.S.)
Nastase acuza incalcarea drepturilor omului
Deputatul Adrian Nastase apreciaza ca adoptarea Ordonantelor de Urgenta 99 si 131 produce efecte de natura a submina statul de drept si da dreptul persoanelor ale caror drepturi ar fi incalcate sa deschida actiuni in instanta. "La sfarsitul anului 2006, cu trei zile inainte de intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, Guvernul Romaniei a adoptat, fara a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii, doua Ordonante de Urgenta - OUG 99/2006 si OUG 131/2006 - care aduc atingere drepturilor si libertatilor cetatenilor, incalcandu-se grav atat normele constitutionale, cat si prevederile tratatelor internationale la care Romania este parte", se arata intr-un comunicat al lui Adrian Nastase. In opinia lui Nastase, cele doua acte normative incalca prevederile Constitutiei, ale Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Pactului International privind drepturile civile si politice, precum si ale Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, referitoare la obligatia autoritatilor publice de a respecta si ocroti viata intima, familiala si privata, dar si la inviolabilitatea secretului comunicatiilor. (R.A.)
LADO: Nu e constitutional
Liga pentru Apararea Drepturilor Omului (LADO) se alatura altor voci din societatea civila, criticand neconstitutionalitatea unor prevederi din Ordonantele de Urgenta 99 si 131 adoptate de Executiv la finele anului trecut, apreciind ca acestea incalca o serie de drepturi ale omului. "Apreciem ca cele doua Ordonante de urgenta cuprind prevederi neconstitutionale si incalca flagrant drepturile fundamentale ale omului privind intimitatea, secretul corespondentei si secretul bancar", se precizeaza intr-un comunicat al LADO difuzat ieri. In sprijinul celor afirmate, semnatarul documentului, presedintele LADO Olimpia Neagu, citeaza doua articole din Constitutie, unul care reglementeaza dreptul Executivului de a emite ordonante de urgenta si limitele in care acestea pot aparea, iar cel de-al doilea referitor la secretul corespondentei. (Mediafax)
Centrul de Resurse Juridice condamna Ordonanta
Georgiana Iorgulescu, seful Centrului de Resurse Juridice: "Eu cred ca nu este normal ca un asemenea act normativ sa fie promovat prin ordonanta de urgenta, pentru ca pe fond se aduc niste restrangeri ale dreptului la viata privata, si Constitutia ne spune ca atunci cand statul doreste, motivat - sa spunem - sa aduca atingere drepturilor si libertatilor fundamentale, acest lucru nu poate fi facut prin ordonante de urgenta. Cred ca o dezbatere publica era binevenita, atat inainte de promovarea legii, cat si o dezbatere parlamentara normala. Acum, pe fond, se pare ca in afara de punerea sub supraveghere a conturilor bancare pe care procurorii le pot face fara mandat de la judecator, avem si o noua institutie, aceea de accesare a sistemelor informatice, tot de catre procurori si tot fara un mandat de la judecator. Precizez faptul ca nu exista o definitie a termenului de <<sistem informatic>>, nu pot decat sa banuiesc ca poate fi vorba de e-mail-uri, de servere, de hardware si asa mai departe. Nu inteleg de ce ne intoarcem inainte de 1989 si nu mergem in directia corecta, in sensul de a face toate aceste lucruri avand un mandat de la judecator, ca si o garantie a respectarii drepturilor invinuitilor sau inculpatilor. Discutam, totusi, de niste perioade enorme de timp care pot merge pana la 120 de zile. Dar si chiar daca ar fi vorba de doar 30 de zile, nu vad de ce nu se poate lua un astfel de mandat de la un judecator". (R.S.)