Potentialul melodramatic al povestii cu biletul premierului este urias. Insa combinatia de singe roz, care va sa curga, cu bascalia la nivel inalt, care abunda, transforma subiectul intr-o simpla telenovela. Trista, ca toate telenovelele.

Potentialul melodramatic al povestii cu biletul premierului este urias. Insa combinatia de singe roz, care va sa curga, cu bascalia la nivel inalt, care abunda, transforma subiectul intr-o simpla telenovela. Trista, ca toate telenovelele.

Ca orice clovn care se respecta, Basescu reuseste sa provoace hohote de ris spunind povesti triste. Din ce in ce mai triste. Probabil situatia nu ar fi alunecat pe aceasta panta, daca Basescu nu-si descoperea talentul de circar lacrimogen inca din primul moment in care s-a gindit sa-si mute cartea de munca la Cotroceni. De atunci, o tine, si ne tine, tot intr-un risu-plinsu.

Totusi, dintre toate episoadele in care s-a dat in spectacol, episodul cu extragerea biletului roz din decolteul sirenei prezidentiale a batut toate recordurile. Presa freamata, iar Tariceanu, reales degeaba la PNL, dezminte, dezminte si iar nu mai stie cum sa (dez)minta. Intre timp, Basescu s-a retras, strategic, intr-un turneu monahal. Ca si asta prinde la popor.

Oricum, in momentul de fata, deja conteaza prea putin daca biletul prin care Tariceanu intervenea pentru Patriciu la Basescu este penal sau nu. Daca mai exista sau nu. Daca a existat cu adevarat. Sint naivi cei care cred ca biletelul invocat de Elena Udrea poate deveni o cauza directa pentru o eventuala demisie a premierului. Jocurile nu sint facute, iar pastelul cartonat fluturat ideatic de trompetisima presedintelui nu iese cu nimic din regula razboiului intre Palate.

Basescu face doar ce stie mai bine si ce-i place. Loveste. Cu singe rece, aplica pumn dupa pumn in instalatia firava a premierului. Instalatie ce nu functioneaza pe baza de singe, asta e clar, ci pe baza de petrol. Avantaj Basescu, care nu face decit sa pregateasca, minutios, spectacolul autopsiei politice a lui Tariceanu. Moment in care toata lumea spera sa se descopere conducte in loc de vene si esarfa lui Patriciu in loc de creier.

Oricum, presedintele si-a interpretat partitura ca la carte. A confirmat partial informatiile Elenei Udrea si l-a aruncat pe Tariceanu in ceata densa a suspiciunii publice. Si in cazul in care se va dovedi ca interventia a fost una mai putin vinovata decit a acreditat doamna cu nuante finlandeze-n par, canistrele de benzina, chiar daca sint goale, tot il trag la fund pe liderul necarismatic al PNL.

Iar cind vine vorba despre tocat marunt premierul, Basescu nici macar nu se mai oboseste sa imagineze alt scenariu. Pentru ca are succes la public, Elena Udrea este distribuita in toate scenetele. Ea a fost cea care l-a dat de gol pe Tariceanu in cazul petro-telefonului dat fostului procuror general Ilie Botos. Ca prin minune, atit scena telefonului, cit si cea a biletelului ii surprinde pe Traian Basescu si pe Elena Udrea, impreuna, in biroul presedintelui. Incarcatura dramatica a celor doua momente este redata tot prin intermediul doamnei Udrea. La ore de maxima audienta, fosta sefa a Cancelariei prezidentiale a povestit natiunii fie cum a trimis-o Basescu sa aduca, fuguta, Constitutia dupa ce Botos i l-a pirit pe Tariceanu, fie cum a strins ea de pe jos hirtiile rasturnate de pe birou de un presedinte furibund cu un biletel roz in mina. Sau galbui. Oricum, pastelat.

Circul este absolut. Si place. Face primele pagini ale ziarelor. Presedintele se dovedeste, din nou, mai jucator decit ii permite legea. Dar ce conteaza?! Problema cu biletul tinut in buzunar atita timp nu face rating. Asa ca presa este lasata sa astepte, cu urechile ciulite, pina cind va catadicsi Basescu sa scoata scrisorica din arhivele Cotroceniului. Il joaca pe degete pe Tariceanu. Joaca pe degete presa. De aici pina la a dori sa joci pe degete o tara intreaga, nu mai este deloc mult. Iar tentatiile se pare ca sint din ce in ce mai mari.

Exista analisti si comentatori politici care, mai nou, ii vad cu ochi critici pe cei care se raporteaza la politicienii mioritici, fie ei presedinti sau premieri, cu convingerea ca toti sint o apa si-un pamint. Dorinta de a pastra speranta aprinsa, sigur, este nobila. Dar sa crezi ca Basescu se lupta cu mafiotii atunci cind isi trimite blonda de serviciu pe la diverse televiziuni, pare cel putin o naivitate. Ultimul circ mediatic in care s-au distribuit singuri Basescu si Tariceanu demonstreaza ca amindoi sint o apa s-un pamint, chiar daca au multe lucruri care ii separa. Inclusiv grupurile de interese.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.