De doua ori pe an, memoria lui Eminescu este sistematic asasinata, in 15 ianuarie si in 15 iunie. Actiuni prafuite, recitari languroase, sonete puse pe muzica lalaita, serate batranicioase, toate menite sa bifeze o-suta-si-ceva-de-ani de la nasterea/
De doua ori pe an, memoria lui Eminescu este sistematic asasinata, in 15 ianuarie si in 15 iunie. Actiuni prafuite, recitari languroase, sonete puse pe muzica lalaita, serate batranicioase, toate menite sa bifeze o-suta-si-ceva-de-ani de la nasterea/moartea sa, au darul de a plictisi si de a-i face pe tineri sa se distanteze de literatura, cu atat mai mult cu cat si Eminescu este un scriitor din manual. Puse in fata obligatiei de a marca anual datele biografice eminesciene, institutiile de cultura din tara cad adesea in inertia manifestarilor solemne, care nu servesc memoriei prodigioase a poetului.
Si mai greu e in strainatate, unde numele lui Eminescu e insuficient cunoscut, iar recitarea sa in traducere nu poate suplini golul, nici chiar in tari apropiate, ale caror istorii literare s-au impletit cu a noastra. In Ungaria, Eminescu a fost tradus in diverse variante, exista traduceri ale operei poetice pe atat de remarcabile pe cat de mare este distanta in natura fonetica si chiar filosofica intre limba romana si limba maghiara. Eminescu a fost tradus in ungureste inca din timpul vietii, in 1885, cand aparea "Atat de frageda" in talmacirea lui Sandor Jozsef. In scolile de limba romana din Ungaria sau la Universitatea din Seghedin, Eminescu se preda elevilor si studentilor. Totusi, la fel ca in Romania, daca intrebi de Petofi sau Madach, tinerii din Ungaria nu stiu prea multe despre Eminescu.
Institutul Cultural din Budapesta abordeaza in 2007 strategia culturii "door-to-door", ducand oferta direct la destinatar. In mod ingenios, elevilor din mai multe licee budapestane, printre care Madach Gimnazium si Teleki Blanka, precum si studentilor de la ELTE sau de la design, li se ofera in pauze mici suluri avand tiparita cate o poezie de Eminescu in cele mai bune traduceri maghiare, alaturi de delicata imagine de poet romantic si insotite de urmatorul text: "Institutul Cultural Roman va invita sa cititi o pozie. De ce acum, de ce aceasta? Fiindca in 15 ianuarie 1850 s-a nascut Mihai Eminescu, cel mai mare poet roman. Poet romantic ca si Petofi si Madach, stins din viata la 39 de ani, a lasat in scurta si dramatica sa viata o opera poetica sclipitoare, la care se adauga proza si poeme dramatice. Este considerat geniul literaturii romane". Distribuite cu sprijinul studentilor romani aflati la studii de masterat sau doctorat in Ungaria, poezia, cultura ajung astfel mai aproape de oameni. Daca o poezia va fi citita de cate un tanar din tara vecina, in pauza dintre cursuri, daca poetul va fi amintit fie si printr-o lectura frugala, atunci numele lui Eminescu este celebrat, iar memoria sa recuperata. (M.L.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.