Sunt un fumator inrait si, normal, vreau sa ma las. Fac deci parte dintr-o minoritate si, democratic, european, inteleg sa ma supun regulilor majoritatii, adica sa nu fumez in casele, in familiile, in birourile, in paturile, in automobilele sau chiar in localurile frecventate de nefumatori. Dar daca altor minoritati li se aplica o discriminare pozitiva (simpaticilor nostri rromi, de pilda, li se rezerva locuri la admiterea in anumite facultati), noua, celor cu eternul chistoc in coltul gurii, ni se rezerva, mai nou, un tratament ce mie incepe sa-mi evoce Noaptea Sfantului Bartholomeu. Dupa cat se pare, in curand n-o sa mai putem fuma nici in vastele noastre garsoniere, fiindca fumul strecurat pe geam ar putea-o deranja pe senecta vecina care ne-a vazut invartind nerabdatori intre degete o tigara neaprinsa, in lift. In restaurante si baruri, in cel mai bun caz, vom fi ziditi in incinte speciale si lasati sa ne afumam intre noi s.a.m.d. Si nu-mi iese din minte o imagine: in 1999, la New-York, admirand superba fantana arteziana din fata lui Rockefeller Center, am vazut deodata navalind din cladire zeci de oameni, barbati si femei, de parca fusesera evacuati din cauza unui incendiu. Nu era incendiu, era pauza lor zilnica - 15 minute - de fumat. Functionari eleganti ("men in black"), femei impecabil imbracate isi aprindeau cu febrilitate cate doua tigari deodata din care trageau cu setea cu care fumam noi, adolescentii, in WC-ul liceului, in pauza mare.
Si, de parca discriminarile astea nu ne-ar fi de-ajuns, ni s-a mai pregatit o chestie sadica: pana si pe elegantele pachete de "Dunhill" ni se reamintesc cu litere de-o schioapa pericolele letale ce ne pandesc. Dintre acestea, unul m-a amuzat enorm; nu mai tin minte formularea exacta, dar ideea era ca fumatul afecteaza calitatea spermei. Ma rog, asa o fi, dar vin si eu cu o intrebare: cum si mai ales cine verifica calitatea spermei noastre? Pentru ca daca-mi convine persoana respectiva, poate ma las, in fine, de fumat.