Uniunea Europeana se afla pentru a doua oara in fata unui santaj energetic din partea Rusiei. In ianuarie 2006 conflictul privind pretul gazelor naturale dintre Rusia si Ucraina a dus la scaderea presiunii in conductele care ajungeau in Austria si Ungaria.
A fost un prim avertisment. In ianuarie 2006, conflictul dintre Belarus si Rusia a lasat brusc Polonia, Germania, Ungaria si Slovacia fara petrol rusesc. Ungaria anunta chiar ca intentioneaza sa faca apel la rezervele strategice de petrol. Atat in conflictul cu Ucraina, cat si in cel cu Belarus, Rusia a ridicat preturile la resursele energetice - insa fara a le aduce la nivelul pietei internationale. Ucraina si Belarus nu platesc preturi internationale - in schimb Europei ii intra frica in oase pe un scenariu identic. Razboiul energetic se afla in plina desfasurare - cu Romania aflata la mijloc. Nevoia unor rute alternative de aprovizionare cu energie a Europei a fost anuntata de la Bucuresti laolalta cu strategia Marii Negre in urma cu doi ani - fara ca sa se intample ceva semnificativ in aceasta directie. Deocamdata europenii intentioneaza sa largeasca resursele de energie, marind productia de energie nucleara, din carbune si din surse regenerabile in defavoarea hidrocarburilor.
Barroso urecheaza Moscova
Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a cerut ieri Rusiei, cel mai important furnizor de energie din Uniunea Europeana, "sa-si reinstaureze credibilitatea" afectata prin intreruperea livrarilor de petrol prin Belarus, relateaza Mediafax. Barroso a reiterat ca UE "considera inacceptabile astfel de evenimente", mai precis intreruperea livrarilor fara consultarea prealabila cu tarile consumatoare.
"Nu este in interesul unei tari furnizoare sau de tranzit sa nu apara credibila. Este de datoria lor sa reinstaureze credibilitatea de care au beneficiat pe o perioada atat de lunga de timp", a declarat el, prezentand propunerile Comisiei Europene de a se ajunge la o politica in domeniul energiei comuna celor 27 de state si de a reduce dependenta energetica de UE.
Barroso nu a facut comentarii directe cu privire la acordul anuntat miercuri la Minsk dintre Rusia si Belarus, disputa acestora aflandu-se la originea inchiderii de luni a conductei de petrol Drujba, care alimenta cu petrol mai multe state europene, prin tranzitarea Belarusului. "Daca acest caz va fi rezolvat, nu putem decat sa fim fericiti, insa nu pot comenta cu privire la detaliile pe care inca nu le-am primit", a subliniat Barroso.
Putin a dat de pamant cu europenii
Summitul Rusia-UE din 20 octombrie 2006 ar fi trebuit sa reglementeze relatiile energetice tensionate dintre europeni si Moscova - insa presedintele rus Putin nu s-a lasat intimidat si a atacat frontal. Presat de liderii celor 25 de state UE privind utilizarea politica a resurselor energetice, contestat pentru violarea drepturilor omului si embargoul impus Georgiei, Vladimir Putin s-a aparat atacand. In declaratiile oficiale, intrevederea desfasurata pe malurile lacului Vesijarvi, la 100 km de Helsinki, a fost o "discutie sincera si constructiva", in care Europa a cerut garantii privind furnizarile de gaz si democratia rusa, iar Putin a reactionat pozitiv la ambele chestiuni.
Presedintele Parlamentului European, Josep Borrell, asezat la dreapta liderului rus, a spus "Trebuie sa-i multumim lui Putin pentru ca inchizand oleoductele din Ucraina, in luna ianuarie, ne-a adus aici sa vorbim despre energie". Borell a continuat pe acelasi ton subliniind incalcarile democratiei din Rusia, coruptia, problema georgiana si cea cecena.
Replica lui Putin nu s-a lasat asteptata: "Nu accept lectii de democratie de la nimeni. Cu atat mai putin de la Spania, care in acest domeniu nu are nimic de spus, deoarece are multi primari in inchisoare pentru coruptie, de exemplu cel din Marbella. Nu avem nimic de spus nici despre Georgia si nici despre Cecenia, pentru ca europenii au foarte putine sa ne invete dupa rolul pe care l-au avut in razboiul din Iugoslavia". Apoi Putin a schimbat tinta: Mafia nu s-a nascut in Rusia, a subliniat el. El Pais relateaza ca "Romano Prodi a ramas fara cuvinte".
Noua strategie de la Bruxelles
Presedintele Comisiei Europene, Juan Manuel Durrao Barroso a prezentat ieri noua politica energetica a Uniunii, in conditiile in care mai multe tari membre au fost direct afectate recent de intreruperea neanuntata a aprovizionarii cu petrol rusesc. Politica energetica unionala cuprinde propuneri referitoare la cresterea utilizarii combustibililor alternativi si la reducerea consumului energetic, pe fondul modificarilor climatice, precum si masuri destinate reducerii dependentei fata de furnizorii externi - respectiv Federatia Rusa.
Comisia Europeana a redactat propuneri referitoare la crearea unei politici energetice comune, la nivelul celor 27 de state membre ale blocului comunitar. In prezent, guvernele nationale ale statelor UE detin cea mai mare putere de decizie in sectorul energetic.
Comisia Europeana a publicat ieri un raport alcatuit de comisarul european pentru concurenta, Neelie Kroes, care critica lipsa de transparenta in sectorul energetic si solicita actiuni radicale pentru imbunatatirea concurentei. Dar, aceasta propunere, desi a fost initiata de organismul ce grupeaza reglementatorii europeni din domeniul energetic (ERGEG), in care sunt reprezentante toate tarile membre, a primit puternice critici din partea Guvernului din Franta si a celui din Germania. Motivul pentru care se opun este acela ca marile lor firme din sector, EDF si GDF (Franta), respectiv EDF si GFD (Germania) vor trebui sa renunte la unele dintre activitatile lor daca aceasta masura va intra in vigoare, transmite Rompres. (George DAMIAN)
Drujba, din nou functionala
Diferendul energetic ruso-belarus a ajuns la un compromis, presa moscovita anuntand, ieri, reluarea livrarilor de petrol rusesc via oleoductul Drujba, ce traverseaza teritoriul fostului satelit sovietic. Disputa vizand exporturile de titei rusesc a fost transata telefonic de presedintii Aleksandr Lukasenko (foto) si Vladimir Putin, a precizat Administratia de la Minsk. Mai rezervata, Moscova a evitat sa confirme informatiile referitoare la identificarea unei solutii in cazul diferendului cu Belarusul, admitand doar ca, la initiativa autoritatilor din fosta republica sovietica, cele doua parti au purtat discutii pe aceasta tema. Premierii rus si belarus au fost instruiti pentru a pregati propunerile in vederea incheierii disputei, pe care le vor prezenta maine celor doi presedinti de stat, a insistat insa Administratia Lukasenko, in contextul in care prima runda a negocierilor ruso-belaruse s-a incheiat cu un fiasco. Mai mult, ministrul rus al Economiei, Gherman Gref, a declarat, marti, in urma intrevederii avute la Moscova cu vicepremierul belarus, Andrei Kobiakov, ca Rusia ar putea lua masuri de retorsiune impotriva Belarusului in cazul in care Minskul nu va anula taxele de tranzit impuse de la 1 ianuarie asupra livrarilor de petrol rusesc via Drujba. In consecinta, autoritatile belaruse au consimtit, ieri, la anularea tarifului de 45 de dolari per tona de petrol rusesc, premierul Serghei Sidorski anuntandu-si, totodata, vizita in Capitala rusa pentru a puncta, impreuna cu seful Executivului moscovit, Mihail Fradkov, detaliile acordului. (A.M.L.)
Pretul carburantilor, deocamdata acelasi in Romania
Sistarea livrarilor de petrol rusesc catre statele vest-europene nu va genera, pe termen scurt, cresterea pretului la pompa al carburantilor in Romania, au declarat, ieri, pentru Mediafax, reprezentantii companiei Petrom. "Cea mai mare parte a importurilor de titei provine din Rusia si este transportat cu vase, pe Marea Neagra, nu prin conducte. Prin urmare, sistarea livrarilor de titei prin oleoductul Drujba nu influenteaza activitatea curenta a companiei", au afirmat sursele citate. Rusia a intrerupt, in timpul noptii de duminica, livrarile de petrol din Rusia catre Polonia si Germania, ca urmare a unei dispute comerciale intre autoritatile de la Moscova si cele de la Minsk, care a afectat, ulterior, si exporturile catre Slovacia, Ungaria si Cehia. Petrom importa anual intre 1,5 si doua milioane de tone de titei, aminteste Mediafax, precizand ca sistarea tranzitului petrolului rusesc prin Belarus ar putea fi folosita de autoritatile romane pentru a readuce in discutie proiectul oleoductului Constanta-Trieste, iar preturile carburantilor ar putea fi majorate doar daca acest conflict persista o perioada mai indelungata. (G.M.)