Institutul pentru Religie si Politici Publice, cu sediul la Washington, reclama Romania si pe presedintele Traian Basescu printr-o sesizare facuta presedintelui Parlamentului European, Josep Borrell, si sefului Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. ONG-ul RPP pretinde ca Legea romana discrimineaza o serie de grupuri religioase prin impunerea unor norme restrictive pentru ca un cult religios sa fie recunoscut oficial. Astfel, sustine Institutul, vechimea de 12 ani si limita minima a numarului de membri de 0,1% din populatie (23.000 de persoane), impiedica diferite grupari religioase sa fie recunoscute oficial si sa beneficieze de sprijin din partea statului. In scrisoarea adresata oficialilor UE IRPP afirma ca Romania nu ar trebui sa se bucure de privilegiile statutului de membra a UE in conditiile in care sustine discriminari intre culte. IRPP este acuzat de un scientolog renegat, Gerry Armstrong, ca sustine in actiunile sale secta scientologilor, avand in consiliul sau de conducere scientologi declarati sau oameni avand legaturi cu asa-numita Biserica Scientologica.
In Romania, cele mai multe critici au fost aduse, in mod exagerat, articolului 13, reprosandu-i-se ca va determina interzicerea unor creatii artistice, dar uitandu-se, probabil, ca libertatea de expresie si cea artistica nu presupun insulta si ofensa asupra altuia si, mai ales, prin blasfemie, asupra unor natiuni si comunitati religioase. Institutul INTER de la Cluj, care isi propune sa promoveze armonia inter-confesionala si inter-religioasa, nu este de acord cu valul de critici aparut pe marginea Legii, explicand ca actul normativ "recunoaste existenta a 18 culte religioase in Romania, oferindu-le garantii in ceea ce priveste autonomia lor fata de stat, si ca nici o alta lege din statele membre UE nu instituie garantii in ceea ce priveste exprimarea libertatii religioase pentru un numar atat de mare de culte". Publicam in continuare un material documentar, privind aspecte ale legislatiei europene in domeniul libertatii religioase, realizat cu sprijinul prof. dr. Patriciu Vlaicu de la Reprezentanta Bisericii Ortodoxe Romane pe langa Uniunea Europeana.
In legislatiile statelor europene exista diferite modalitati de acordare a personalitatii juridice pentru entitatile religioase. Garantia ceruta in mod imperativ este aceea de a asigura dreptul de exercitare a activitatii de cult. Din momentul in care acest drept este asigurat, celelalte aspecte privind sprijinul Statului sau facilitatile fiscale tin de politica interna a fiecarui Stat avand in vedere ca cea de-a XI-a Declaratie adoptata la Conferinta de la Amsterdam in 1997 arata ca UE respecta statutul de care beneficiaza cultele conform dreptului national, (vezi Déclaration adoptée par la Conférence d'Amsterdam, in Journal officiel, no. C 340 du 10 novembre 1997. Documentul poate fi consultat la pagina web: http://europa.eu.int/) ideea aceasta fiind preluata de art.-52 din Tratatul constitutional in care se afirma ca "Uniunea respecta si nu prejudiciaza statutul de care beneficiaza Bisericile si asociatiile sau comunitatile religioase in Statele membre in virtutea dreptului national". Acolo unde exista mai multe nivele cum ar fi: (a) asociatii ce sunt libere sa aiba in obiectul de activitate activitati de ordin cultual; (b) asociatii cultuale; (c) culte, treptele respective corespund si unor nivele diferite de sprijin, nu denumirea categoriei juridice contand, ci capacitatea acestora de a beneficia de respectivul sprijin. Situatiile sunt foarte diferite de la tara la tara.
Franta a introdus pe lista sectarilor asociatii considerate nesigure
In Franta, recunoasterea unei asociatii ca fiind de utilitate publica se face in functie de scopul si activitatea efectiva a asociatiei respective. Pentru asociatiile ce fac parte din vechile culte, deja cunoscute ca fiind cu activitate respectabila, si nu sunt considerate ca secte (mouvements sectaires), procedura pentru recunoastere poate incepe dupa trei ani de la infiintare, dar Statul poate refuza aceasta recunoastere pentru nereguli de gestiune contabila sau atentat la ordinea publica si la bunele moravuri. Statul francez a introdus pe lista miscarilor sectare multe grupari sau asociatii care sunt considerate nesigure. Prefectul este autoritatea care are competenta in recunoasterea caracterului cultual. Avantajele de ordin fiscal constau in principal in exonerarea de la plata impozitului local pentru spatiul dedicat in mod exclusiv cultului, dreptul de a da chitante fiscale sau dreptul de a primi donatii si legate testamentare.
Austria: Un cult trebuie sa dovedeasca 20 de ani de existenta
In Germania, comunitatile religioase care satisfac criteriile articolului 137-5 din Constitutia de la Weimar si care respecta ordinea constitutionala sunt recunoscute ca persoane morale de drept public. Pentru a obtine aceasta recunoastere, art. 137-5 din respectiva Constitutie cere sa fie dovedit faptul ca o astfel de comunitate reprezinta un numar important de persoane si are o vechime pe teritoriul tarii (vezi Gerard Robbers: "Etat et Eglises en République féderale d'Almagne", in Etat et Eglise dans l'Union européenne, Auflage, 1997, p. 64 si urmatoarele). Fiecare comunitate este judecata in parte, neexistand standarde prestabilite; insa, pentru a obtine recunoasterea ca persoana juridica de drept public, comunitatea respectiva trebuie sa dovedeasca o prezenta continua si stabila, un patrimoniu respectabil si o pondere importanta.
Austria, care a adoptat in 1998 o noua lege a cultelor, cere prin acest act normativ ca, pentru a putea fi recunoscut, un cult trebuie sa dovedeasca faptul ca exista de cel putin 20 de ani ca si Religionsgemeinschaft (comunitate religioasa) si sa fie inregistrat de cel putin 10 ani ca Bekenntnisgemeinschaft. Bekenntnisgemeinschaft (comunitate confesionala) nu este recunoscuta ca avand o capacitate juridica cultuala si este considerata simpla asociatie. Se pretinde pentru cultul care cere recunoasterea sa reprezinte cel putin 2% din populatia tarii (vezi pentru detalii "Le statut juridique des communautés religieuses en Autriche" Revue de droit canonique, Strasbourg, no. 1-2/2004, vol. 54, no. 121-139, 293, 298-299, 305).
Belgia, doar sase culte recunoscute
In Spania, asociatiile religioase sunt inscrise in registrul confesiunilor, dar ele raman simple asociatii. Daca o entitate este inscrisa in registrul cultelor si isi dovedeste notorietatea (numar important de aderenti si o prezenta in timp), ea poate spera la incheierea unui acord cu Statul spaniol. Pana in prezent, au fost incheiate doar trei astfel de documente (vezi Ivan C. Iban, Etat et Eglise en Espagne, in Eglise dans l'Union européenne, editia 1997, p. 103 s.u.)
In Belgia exista doar sase culte recunoscute si care deci au avantaje fiscale, toate celelalte confesiuni organizandu-se pe principiul asociativ ca ASBL (asociatii fara scop lucrativ), fara avantaje speciale si deci fara o procedura speciala privind numarul de persoane si vechimea (Rik Turfs "Etat et Eglise en Belgique", in Eglise dans l'Union européenne, editia 1997, p. 17 s.u.).
Cultele nu pot promova principii anti-morale
In Italia, confesiunile pot alege intre statutul de persoana juridica de drept privat. Pentru a obtine personalitatea juridica de cult sui generis, trebuie indeplinita o singura conditie, aceea de a nu promova principii contrare ordinii publice si bunelor moravuri. In fapt, pentru obtinerea personalitatii juridice culturale, statul exercita un control al activitatii cultului respectiv, a ponderii sale si a patrimoniului detinut.
Toate facilitatile rezervate cultelor pot fi obtinute numai daca este incheiat un acord intre stat si cultul in cauza. Doar sase culte au incheiat un astfel de acord, iar alte cateva acorduri deja pregatite din punct de vedere tehnic asteapta de cel putin 6 ani aprobarea prin lege (vezi pentru detalii Locul si rolul recunoscut Bisericilor in tarile Uniunii Europene, Arhidiecezana, Cluj-Napoca).
Prevederile CEDO
In acest context, trebuie subliniate si prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului, in care este garantata libertatea religioasa, orice restrangere a acesteia constituind doar "masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru siguranta publica, protectia ordinii, a sanatatii sau a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor si libertatilor altora" (art. 9, al. 2).
Legislatia europeana considera obligatorie asigurarea accesului la personalitate juridica a tuturor grupurilor de persoane care doresc sa desfasoare o activitate de cult; respectul legalitatii, al ordinii publice si al bunelor moravuri sunt singurele conditii ce trebuie respectate. Atunci cand exista mai multe categorii juridice pentru organizarea vietii religioase (grupul religios, asociatia, asociatia culturala sau religioasa, cultul recunoscut, cultul parte a unui acord), nivelul de recunoastere corespunde unui nivel diferit de control.
Cand este vorba de acordarea unor drepturi sau exonerari de taxe, cultul in cauza trebuie sa dovedeasca ponderea in societate, vechimea, modul de administrare a patrimoniului; criteriile de evaluare difera de la tara la tara. In domeniul vietii religioase, UE recunoaste preponderenta dreptului intern in conditiile respectarii tratatelor si conventiilor internationale.
Sentinta CEDO anti-blasfemie in arta
O sentinta a CEDO demonstreaza ca blasfemia este interzisa chiar daca apare sub acoperirea unei forme artistice (Hotararea CEDO din 25/11/1996 - Cazul Wingrove contra Regatului Unit al Marii Britanii - Refuz al Oficiului britanic pentru vize cinematografice de a acorda vize de distribuire unui film video considerat drept blasfemie). Nigel Wingrove autor al scenariului si al inregistrarii filmului "Visions of Ecstasy" il zugraveste pe Hristos crucificat dedandu-se la un act vadit sexual. Autoritatile nationale au apreciat ca modul de a trata aceste imagini centrau filmul nu atat pe sensibilitatea erotica a personajelor, cat pe aceea a spectatorilor (prima functie a pornografiei).
Martorii lui Iehova, sub observatie
In Franta, Scientologii si Martorii lui Iehova sunt organizatii care nu au intrunit statutul de asociatie religioasa si se afla, in prezent, in atentia autoritatilor pentru "practici care sunt opuse ordinii democratice constitutionale si violeaza drepturile omului" si, respectiv, existenta problematicii "loialitatii fata de statul democrat". Un raport recent realizat de o comisie a Adunarii Nationale franceze manifesta "consternarea fata de inertia si delasarea institutiilor publice" privind deviantele sectelor religioase care se ascund "sub convenienta masca a religiei" si impactul lor asupra minorilor.
Cine este impotriva religiei
Organizatiile non-guvernamentale care contesta noua Lege a Cultelor sunt practic aceleasi cu cele care cer eliminarea simbolurilor religioase din scoli. Astfel, petitia anti-icoane a fost sustinuta, printre altele, de Centrul pentru Resurse Juridice (Renate Weber - Soros Open Network, Florin Buhuceanu - Accept), Asociatia Pro Democratia (Cristian Parvulescu), APADOR - CH (Haller Istvan), Ombudspersons for National Minorities (Emil Moise), Centrul pentru Jurnalism Independent (Ioana Avadani), Societatea de Analize Feministe AnA, Agentia de Monitorizare a Presei (Mircea Toma), Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta (Smaranda Enache, Emil Moise, Gabriel Andreescu), Liga Pro Europa (Smaranda Enache, Haller Istvan), Centrul Roman de Studii Globale (Dorina Nastase), Asociatia Accept (Florin Buhuceanu), ONG Hyde Park (Oleg si Ghenadie Brega). (G.D.)