Dosarul BID a ramas in pronuntare

"Dosarul BID", in care omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu este acuzat de fals si uz de fals in legatura cu modul de constituire al capitalului social al Bancii Internationale de Dezvoltare (BID), s-a judecat ieri la Judecatoria Sectorului 1. Sorin Ovidiu Vantu nu a fost prezent la dezbateri, el fiind reprezentat de doi avocati. Sedinta de judecata, derulata pe o perioada de circa doua ore, a oferit un adevarat "combat" intre avocatii omului de afaceri, Viorel Ros si Dan Bugnariu si judecatorul Andi Malaliu. Acesta din urma a respins rand pe rand toate exceptiile si cererile formulate de aparare si a facut totul ca procesul sa fie solutionat pe loc.
Prima exceptie in cauza a fost ridicata chiar de catre judecator, care a decis sa schimbe incadrarea juridica referitoare la infractiunile de fals si uz de fals, prin eliminarea circumstantei agravante, respectiv a formei continuate de comitere a faptelor. Au urmat exceptiile apararii, care au cerut suspendarea cauzei pana la solutionarea unor exceptii mai vechi de neconstitutionalitate si cereri de recuzare, ridicate in cauza. Mai precis pentru aducerea la dosar a unor dovezi ca respectivele cereri au fost solutionate de catre instantele de recurs. Judecatorul Malaliu a respins cererile, motivand ca acestea au fost solutionate definitiv de Tribunalul si Curtea de Apel Bucuresti. Instanta a respins si cererile insistente ale apararii ca dezbaterile sa fie inregistrate pe suport magnetic, asa cum impun normele de procedura in vigoare. Judecatorii au motivat ca lipsa inregistrarii nu este de natura sa lezeze in vreun fel drepturile procesuale ale acuzatului.
In cele din urma, apararea l-a recuzat pe judecator: "Imi pare rau, domnule presedinte, atitudinea dvs. este absolut previzibila, formulam o cerere de recuzare si una de atasare a inregistrarii acestei sedinte". Instanta a respins cererea in baza art. 51, alin. 3, din Codul de procedura penala, cu explicatia ca "s-a mai formulat o cerere similara cu aceleasi motive, impotriva aceluiasi judecator, iar cererea nu indeplineste conditiile de forma pentru ca nu indica in ce consta starea de dusmanie dintre judecator si inculpat".
In fata acestui refuz, apararea a ridicat o exceptie de neconstitutionalitate a art. 51, alin 3, c.p.p. pe motiv ca aceasta contravine Constitutiei si Drepturilor Omului, prin faptul ca permite unui judecator recuzat sa respinga personal cererea, in loc sa o trimita spre solutionare unui alt complet. Magistratul Malaliu a respins exceptia de neconstitutionalitate, pe motiv ca solicitarea nu ar avea legatura cu cauza.
A urmat o alta exceptie, privind nulitatea rechizitoriului pe motivul lipsei confirmarii rechizitoriului de catre procurorul ierarhic superior. Si aceasta exceptie a fost respinsa de instanta. S-a ridicat o noua exceptie de neconstitutionalitate a art. 292 din Codul penal si a unor articole din legea bancara si legea institutiilor de credit. Si acestea au fost respinse. La fel au fost respinse si toate cererile de recurs formulate de avocati, impotriva incheierilor prin care judecatorul Andi Malaliu a respins exceptiile si cererile de recuzare formulate.
In cele din urma, instanta a dat cuvantul pe fond procurorului de sedinta, care a cerut condamnarea lui Sorin Ovidiu Vantu, pentru infractiunile de fals si uz de fals. Procurorul a rezumat acuzele din rechizitoriu, aratand ca omul de afaceri ar fi furnizat date false privind fondurile utilizate la constituirea capitalului social al BID si ca acestea nu erau personale, ci proveneau dintr-un imprumut.
Apararea lui Vantu
Avand cuvantul in aparare, avocatii omului de afaceri si-au exprimat temerea ca "ne aflam in fata unei hotarari deja redactate (...) Acuzarea se bazeaza pe norme ale bancii din 2002, intrate in vigoare in 2003. Faptele imputate sunt impotriva normelor de comert. Se pretinde ca inculpatul ar fi declarat in fals in 1999 ca este detinator al unor fonduri. Probele arata ca nu este asa". Apararea a aratat ca in esenta lui Vantu i s-a imputat ca ar fi completat si depus formulare bancare, in care a mentionat ca detine sume de ordinul zecilor de miliarde de lei vechi si ca acestea ar fi fost imprumutate si folosite in scopul infiintarii BID. Aspect care ar fi contravenit legilor bancare in vigoare la respectiva data.
Avocatul Ros a aratat ca Vantu nu s-a putut duce niciodata la BNR pentru a depune vreun act, datorita problemelor sale locomotorii, care il impiedica sa se deplaseze. Astfel acuzatia de uz de fals n-are nici o sustinere, nefiind in nici un fel dovedit ca Vantu personal a depus vreun act la BNR. Cat despre acuzatia de imprumut, aparatorii au evidentiat ca Nicolae Popa - cel care a depus 130 miliarde de lei vechi in 1999 pentru constituirea bancii - nu a facut decat sa fie mandatarul lui Vantu. Respectiva suma nu reprezenta un imprumut de la Popa - asa cum acuza Parchetul - care nu putea detine asemenea sume, ci erau banii lui Vantu, a continuat apararea, care a specificat ca "este hilar ca cineva sa poata da cuiva o asemenea suma fara sa existe un contract de imprumut. Sumele depuse de Popa erau administrate si detinute de Sorin Ovidiu Vantu". Apararea a mai precizat ca procurorii nu au putut demonstra ca banii reprezinta un imprumut, aceasta fiind o interpretare personala a anchetatorilor. Ca de altfel si faptul ca ar exista acte falsificate, desi nimic nu a probat existenta unui inscris falsificat. Apararea a solicitat achitarea lui Vantu, pe motiv ca faptele imputate in rechizitoriu nu exista. Termenul de pronuntare al verdictului a fost stabilit pentru data de 18 ianuarie.

---

Despre autor: