Guvernantii au onorat evenimentul cu discursuri solemne, iar presa si-a facut datoria, "reflectand" totul: si maretia istorica a momentului, dar si partile lui mai vesele, precum concurenta pietelor centrale din Bucuresti, in noaptea Anului Nou si a Aderarii (presedintele - la Universitate, premierul - la Palatul Regal) sau minunea pitoreasca a "birului de Giurgiu". Peste tot, la microfoanele oficiale si in paginile ziarelor: integrare, integrare si iar integrare europeana.
Exista - insa - si alte tipuri de texte romanesti la tema. In ultimii ani s-a acumulat o bogata bibliografie mai tehnica si mai savanta, mult mai putin cunoscuta si discutata decat frazele politicienilor si gazetarilor: de la manuale, ghiduri si culegeri de documente la studii si interpretari ale unor autori straini sau ale expertilor autohtoni, in special din mediul academic si din cel diplomatic. (O lista orientativa cu circa 200 de titluri - care ar putea fi usor inmultite - poate fi gasita pe pagina de Internet http://www.europeana.ro/comunitar/bibliografie/bibliografie.htm.) In continuare, doar doua exemple de carti romanesti recente pe teme europene, una scrisa dintr-o perspectiva mai general-culturala, cealalta mai "tehnocratica".
"Identitate europeana", mai intai (Editura Cartea Romaneasca, 2006). Autoarea, Grete Tartler, e o poeta reputata, de asemenea eseista, specializata in mai multe domenii artistice si intelectuale, precum muzica si orientalistica. In perioada postcomunista a facut cariera in diplomatie. A mai publicat, in urma cu cativa ani, "Europa natiunilor, Europa ratiunilor" (la aceeasi editura, 2001). Studiul consacrat "Identitatii..." pastreaza din profilul scriitoricesc al Gretei Tartler o placuta fluenta eseistica, insa subiectul e tratat sistematic, la nivel cultural, politic, national si institutional, pornind de la o extraordinara interventie publica a lui Victor Hugo, din 1833, care anticipa epoca infratirii Vechiului si a Noului Continent, si ajungand la politicile de astazi ale Uniunii Europene. Formatia literara si artistica ii furnizeaza autoarei reperele clasice, in timp ce din lecturi recente provin numeroase alte referinte istorice, politologice sau propriu-zis politice si administrative. De retinut - intre altele - evolutia catre "identitatea post-nationala" (in sensul lui Jurgen Habermas) sau rolul in crestere al "diplomatiei culturale".
Exemplul al doilea: "Ce vom fi in Uniune. Pariul modernizarii Romaniei", cartea unui cunoscut "tehnocrat", Daniel Daianu (Editura Polirom, 2006). Economist si "finantist", fost ministru, personalitate publica foarte cunoscuta, de asemenea profesor si autor a numeroase studii de specialitate, Daianu isi strange intr-un nou volum, al doilea dupa "Pariul Romaniei. Economia noastra: reforma si integrare" (Editura Compania, 2004), articolele in care a comentat in ultimii ani evolutiile tarii catre aderare. Mai accesibile - fireste - decat studiile academice sau decat rapoartele internationale, articolele de presa au totusi consecventa expertului, integrandu-se in scenarii de analiza coerente. Prudent, dar nu sceptic, economistul constata ca realitatea Romaniei actuale, inclusiv retardarile ei, lasa deschise perspectivele unei cresteri spectaculoase. Miza anilor urmatori ar fi dezvoltarea rapida, care ne poate scoate din statutul de "periferie" a Uniunii, permitandu-ne asumarea unui rol pe masura dimensiunilor tarii si a potentialului ei.
Procesul de integrare - vreau sa spun - a fost si va fi in continuare insotit de o interesanta bibliografie a integrarii...