Patru bratari dacice rascumparate de statul roman de la un colectionar american au fost aduse luni in tara, seful Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica din Parchetul General, Marius Iacob, declarand ca in dosarul "Aurul dacilor" sunt in at
Patru bratari dacice rascumparate de statul roman de la un colectionar american au fost aduse luni in tara, seful Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica din Parchetul General, Marius Iacob, declarand ca in dosarul "Aurul dacilor" sunt in atentia anchetatorilor mai multi demnitari, printre care Dan Iosif si Adrian Nastase. El a spus ca impotriva acestora nu s-a inceput urmarirea penala, precizand ca dosarul este in curs de finalizare si ca ar putea fi data o solutie in aproximativ o luna. El a spus ca principala infractiune vizata in acest dosar este cea de tainuire. "Au fost declaratii ale unor persoane care au afirmat ca au dat aceste bunuri din patrimoniul cultural national unor alte persoane care actualmente sunt parlamentari", a precizat Iacob.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel-Alba-Iulia, Augustin Lazar, a spus ca retele internationale de traficanti de bunuri culturale au contactat reteaua romaneasa si au actionat in spatiul juridic european. "Avem de-a face cu niste retele internationale de traficanti cu bunuri culturale, retele care au contactat reteaua romaneasa si au actionat in spatiul juridic european. In ce priveste traseul celor patru bratari recuperate, Augustin Lazar a mai precizat ca filiera prin care au fost valorificate piesele este una sarba, urmarita prin Interpol. "Sunt de ordinul zecilor invinuiti in aceasta cauza. Cumparau din Romania la pret de nimic si vindeau la preturi mari. Apar la orizont si alte piese in alte tari occidentale, unde exista bani multi", a mai spus Lazar.
Plangere la CSM
Adrian Nastase a declarat ca nu are nici o legatura cu vanzarea bratarilor dacice si va sesiza CSM in privinta declaratiilor procurorului Marius Iacob, la adresa sa, considerandu-le "revoltatoare". "Eu nu am achizitionat si nici nu am vandut vreo bratara dacica, iar declaratia lui Marius Iacob, numit de Monica Macovei director al Penitenciarelor si promovat in actuala functie tot de Monica Macovei, e o incercare clara de a lega numele meu de o operatiune de eventual trafic de obiecte de patrimoniu", a afirmat Nastase. El a aratat ca aceasta incercare de a lega numele sau de "o poveste" cu care nu are nici o legatura a inceput in 2005, la Parchetul Curtii de Apel Alba, de catre procurorii Augustin Lazar si Victor Campean, care intre anii 1996 si 2001 au lucrat in Parchetul General, Lazar pe functia detinuta acum de Iacob, iar Campean ca procuror general al Curtii de Apel Bucuresti. Nastase spune, citat de Mediafax, ca cei doi au facut "presiuni extraordinare" asupra unor martori pentru a implica si numele sau si au emis o ordonanta "absolut aberanta" in 2005, prin care solicitau o perchezitie la mai multi parlamentari si in care cereau inclusiv ca in cazul in care nu se gasesc bratarile sa se cerceteze unde ar fi putut ajunge acestea. Fostul premier a explicat ca atunci a sesizat CSM in legatura cu "conduita aberanta" a procurorilor din care rezulta clar ca se incerca "fabricarea" unui dosar. El a aratat ca la CSM a depus si declaratia unui detinut la Penitenciarul Colibasi, care nega ca ar fi facut vreun denunt la adresa sa. Adrian Nastase a spus ca acum acest caz este continuat de Marius Iacob, care a facut "o selectie interesanta" a numelor invocate initial in ordonanta, vorbind doar de el si de Dan Iosif. El a spus ca procurorul Marius Iacob, care a lucrat la Directia Penitenciarelor, are "probabil" experienta "denunturilor potrivite" facute de detinuti. Fostul premier s-a declarat revoltat si de faptul ca in cazul sau nu actioneaza prezumptia de nevinovatie, care "este calcata in picioare" de procurori, desi dosarul sau e in faza de cercetare si a anuntat ca va sesiza din nou CSM. Adrian Nastase considera ca este vorba tot despre un dosar instrumentat politic impotriva sa de catre procurorii numiti in functii de Monica Macovei. Fostul premier a mai spus ca ii va scrie Regelui Norvegiei caruia ii va cere sa-i spuna daca exista vreun print care sa fi achizitionat de la el vreo bratara dacica.
"Bratari lustruite"
Dan Iosif a declarat ca nu se lasa intimidat de acuzatiile care i se aduc, pentru ca nu exista dovezi impotriva sa. El i-a acuzat pe procurorii care conduc ancheta in acest caz de "spalare de bani, pentru ca au scos la iveala niste bratari lustruite care nu seamana nici pe departe cu unele antice, despre care a auzit cu stupoare la stiri ca au fost rascumparate din America". "Astept sa se faca totalul bratarilor dacice si acestea sa fie expertizate de statul roman. Sa-mi demonstreze acesti procurori ca sunt vinovat, ei sunt condusi de Monica Macovei care are o singura grija - ca lupta impotriva coruptiei sa fie egala cu zero", a afirmat Dan Iosif, citat de Rompres. Deputatul sustine ca declaratiile procurorului Iacob, potrivit carora ar fi fost implicat in trafic cu obiecte de patrimoniu, sunt luate de la "un grup de politisti arestati pentru implicare intr-o retea de trafic cu droguri". "Acuzatiile aduse mie si lui Adrian Nastase se bazeaza pe declaratiile a doi arestati si pe o fotografie. De ce nu se spune filiera?. Toti cei care se ocupa de cercetarea acestei afaceri sunt niste ageamii, atat timp cat ei pot crede ca Adrian Nastase a facut afaceri cu mine. Diferenta de clasa ecomica dintre mine si Adrian Nastase este ca diferenta dintre un ministru si cersetorul de la Piata Universitatii. Nu sunt un simpatizant al lui Adrian Nastase", a subliniat acesta. (Bogdan GALCA)
Goana dupa "aurul dacilor"
Readucerea in tara a patru bratari antice de aur dacice a repus pe tapet enigma faimosului tezaur al lui Decebal, despre care se crede ca a fost ascuns de regele dac in ultimele zile ale razboiului daco-roman.
Dacii aveau aur cu carul, si nu e de mirare ca insusi Cezarul Romei poftea la tezaurul dac. Scrierile antice relateaza despre imensa prada in aur adusa la Roma de invingatorii romani, dar e cat se poate de rezonabil sa dam crezare legendei dupa care atunci cand cohortele romane au marsaluit spre Sarmizegetusa capeteniile dacilor, in frunte cu regele Decebal, si-au pus la adapost o mare parte din comorile lor. Pierderea razboiului si moartea lui Decebal, luarea in sclavie a mii de luptatori daci au dus la pierderea tuturor indicilor privind locurile unde si-au ingropat tezaurele Decebal si marii sai preoti si generali. Ramasesera doar legendele pe care timpul le-a tot fasonat si le-a dat aureola. Uneori cate o moneda sau o podoaba de aur dezvelite din straturile de pamant reaprindea imaginatia istoricilor si cautatorilor de comori. Tezaurele au fost ascunse in urma cu 2000 de ani, si goana dupa aurul dac nu a incetat de atunci.
Inca in secolul III, istoricul antic Dio Cassius, in secolul al IIl-lea, in "Istoria romana" atragea atentia: "Cand a vazut Decebal ca scaunul lui de domnie si toata tara sunt in mainile dusmanului, ca el insusi este in primejdie sa fie luat prizonier, isi curma zilele. Capul sau fu dus la Roma. In felul acesta, Dacia ajunse sub ascultarea romanilor si Traian stabili in ea orase de colonisti. Fura descoperite si comorile lui Decebal, desi se aflau ascunse sub raul Sargetia din apropierea capitalei sale. Caci Decebal abatuse raul cu ajutorul unor prizonieri si sapase acolo o groapa. Pusese in ea o multime de argint si de aur, precum si alte lucruri foarte pretioase - mai ales dintre cele care suportau umezeala - asezase peste ele pietre, iar dupa aceea aduse raul din nou in albia lui. Tot cu oamenii aceia, Decebal puse in siguranta in niste pesteri vesminte si alte lucruri la fel. Dupa ce facu toate acestea, ii macelari, ca sa nu dea nimic pe fata. Dar Bicilis, un tovaras al sau, care cunostea cele intamplate, fu luat prizonier si dadu in vileag toate acestea" (Cartea 68, capitolul 14). Se stia insa de atunci ca multe comori se aflau inca ascunse.
Mai intai l-au cautat legionarii romani din ordinul imparatului invingator Traian, L-au cautat habsburgii austrieci, ungurii, aventurieri de toate culorile, si chiar autoritatile comuniste au trimis echipe dupa echipe de arheologi care au scormonit pamanturile si pesterile din Muntii Orastiei, fara rezultate. In 1998 o poveste mirobolanta a aprins mai intai Transilvania, raspandindu-se cu iuteala fulgerului in toata Romania: s-a descoperit comoara legendara a regelui Decebal! Ulterior s-a stabilit ca fusese descoperita o comoara cu 2000 de monezi de aur, asa-zisele "lisimah". Acestea erau monezi care au circulat vreme indelungata in lumea traco-getico-daca, si ele fusesera puse in circulatie de Lisimach, un general al lui Alexandru cel Mare, ajuns rege al Traciei dupa moartea acestuia si impartirea Imperiului Macedonean. Ce mai cuprindea comoara nu s-a aflat pentru ca banda de infractori care facuse sapaturi ilegale in Muntii Orastie a avut grija sa i se piarda urmele. Monezile descoperite au reaprins goana dupa aurul dacilor, zeci si sute de "ilegalisti ai arheologiei", cu ustensile sofisticate aduse din strainatate, cutreierau locurile, sapau la intamplare, unii in convenienta cu diferiti stabi locali, bandele mafiote isi imparteau zonele de sapaturi ilegale, conform unui program de lucru bine stabilit. Straduinta lor diabolica a fost in cele din urma norocoasa. (Tesu SOLOMOVICI)
Interpolul intra in actiune
In primavara anului 2000, "banda Nedelcu", folosind aparate sofisticate de detectare a metalelor, au descoperit pe colina Caprareata, la est de Sarmizegetusa, ceea ce imediat a fost denumit "Tezaurul regelui Decebal".
Daca nu era vorba de intregul tezaur, cel putin contrabandistii erau siguri ca e vorba de una din ascunzatorile unde fusese ascuns fabulosul tezaur. 10 bratari de aur, in greutate fiecare de cel putin 1,5 kg., fusesera scoase din pamant. Ulterior au mai fost descoperite inca cinci. Tezaurul a fost transportat mai intai la Deva, sapatorii au primit cate 15.000 euro fiecare, si fusesera amenintati ca daca vor deschide vreodata gura vor primi un glont in cap. Dupa ce au circulat ceva vreme prin Romania, bratarile au fost oferite vanzarii unor oligarhi si mari polticieni locali, bratarile trecusera granita si urmau sa fie propuse vanzarii la preturi exorbitante. Una din bratari, in greutate de 1,7 kg, a ajuns se pare si la Tel Aviv, unde o casa de licitatie urma s-o puna in vanzare ca o "podoaba regala din tezaurul scitilor". Procuratura din Alba Iulia s-a autosesizat si ancheta demarase. Din pacate, prea tarziu, contrabandistii instrainasera deja comoara. Dupa anumite informatii e vorba de cel putin 15 bratari de aur, in greutate de peste 23 de kg-aur pur. Politia romana a apelat la Interpol, si a pus toate bratarile in urmarire internationala. (T.S.)
Aduse din Germania
Bratarile au fost aduse, luni, cu o cursa normala, din Germania, de o delegatie formata din reprezentanti ai mai multor institutii, printre care Ministerul Culturii si Cultelor si Politia Romana. Obiectele de patrimoniu national au fost duse la Parchetul instantei supreme, urmand sa fie expertizate de specialisti, pentru a le fi confirmata autenticitatea. Cele patru bratari dacice din aur ar fi trebuit sa ajunga in tara inca din decembrie 2006, dar statul roman a trimis banii solicitati de colectionarul american care le detinea intr-un cont gresit din Frankfurt. (B.C.G.)
Bratara confiscata la Paris
Guvernul a alocat, in urma cu cateva saptamani, suma de 800.000 lei pentru rascumpararea a patru bratari dacice din aur de la un colectionar american. In afara acestora, o alta bratara dacica din aur a fost descoperita in luna septembrie a anului trecut la unul dintre standurile Expozitiei Bienale de la Grand Palais din Paris. Potrivit Mediafax, aceasta a fost confiscata de statul francez si va fi inapoiata statului roman fara rascumparare, pentru ca posesorul nu avea acte prin care sa dovedeasca proprietatea. (B.C.G.)
Actiuni criminale si lichidari de conturi
"Copoii" mass-media l-au descoperit bine amestecat in aceasta poveste pe Iulian Ceia, fost boxer la clubul "Dinamo" si fost politist, "arheolog" amator, si intermediar intru comercializarea bratarilor. Presa vremii dezvaluia ca una din bratari fusese achizitionata cu 80.000 euro de magnatul Marian Iancu, proprietarul echipei de fotbal Poli-Timisoara. Acesta a pretins ca a daruit-o "unui important colectionar din Bucuresti". Foarte repede a inceput sa curga si sange, dupa ce in noiembrie 2000, omul de afaceri Sorin Vasile Moldovan, fost sef al vamii si fost lider PSD-Hunedoara, a fost gasit impuscat in cap. S-a spus ca victima stia prea multe despre "aurul dacilor". Dr. Barbara Ceppert-Lippitz, experta germana nr.1 in antichitati, a declarat politiei germane ca a avut in mana doua dintre "bratarile dacice". Fusese abordata de un tanar "agitat", care vorbea o "germana indoielnica", grabit sa afle valoarea obiectelor. Acesta i-a marturisit ca bratarile le gasise fratele sau, in situl arheologic de la Sarmizegetusa, de langa "templul dacic" (foto). Experta germana marturisea ca nu mai vazuse o podoaba dacica, din aur 24 karate, atat de impresionanta, prin vechimea ei, greutatea (circa 2 kg), si frumusetea inciziilor artistice. O bratara similara, in greutate de 1 kg, fusese deja vanduta la Casa de licitatii "Christie" cu 65.000 euro. Alertata, politia franceza s-a deplasat la standul firmei newyorkeze "Ariadna Gallery" din Paris, care expunea spre vanzare o bratara dacica. Proprietarii galeriei nu au putut justifica cu acte legale provenienta bratarii asa ca politistii francezi au confiscat-o. Ea va fi returnata Romaniei, fara ca autoritatile noastre sa fie nevoite sa plateasca vreo remuneratie. Deocamdata, Politia franceza si-au manifestat dorinta sa mai faca unele cercetari de laborator. (T.S.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.