In ciuda numeroaselor asemanari, de temperament, de atitudine in raport cu institutiile democratice, de utilizare pe scara larga a persoanelor cu epoleti, fie in propria administratie, fie pentru exercitarea de presiuni impotriva adversarilor politici si, in fine, de proiecte pentru sporirea puterii, intre Vladimir Putin si Traian Basescu exista si numeroase deosebiri. Ele sunt de cel putin doua categorii: diferente de context temporal sau politic si diferente de comportament personal, de atitudine in raport cu ceilalti.
Putin isi incheie practic cele doua mandate constitutionale, urmand fie sa violeze Legea fundamentala, pentru a ramane tar, fie sa predea succesiunea unui urmas care sa-i asigure imunitatea, in timp ce Traian Basescu nu a ajuns nici macar la jumatatea intaiului sau mandat. Primul a trecut cu brio toate obstacolele, indeplinindu-si chiar si promisiunea din campaniile electorale, de a le reda rusilor si Rusiei demnitatea. A facut-o in buna masura platind ca pret cu democratia. Ceea ce, pe termen lung, poate fi fatal. Basescu si el s-a angajat sa le redea romanilor mandria si, probabil, in acest sens - cu mari riscuri si pierderi
- a lansat nefericita sintagma a "Axei Washington-Londra-Bucuresti", ofensiva, ramasa in coada de peste, a unui nou statut al Marii Negre sau, mai recent, avertismentul adresat liderilor europeni ca vor trebui sa negocieze cu el. Pana una-alta insa, nici romanii, nici Romania nu sunt mai mandri sau mai demni decat inaintea preluarii mandatului de catre Basescu. Exista si o deosebire de context. In timp ce Rusia lui Putin ramane un jucator de prim rang, atat politic, cat si economic sau militar, pe arena internationala Romania lui Basescu se afla in coada clasamentului. A-l imita in aceasta privinta pe Putin inseamna a-l
caricaturiza. Alta deosebire de context este ca in Rusia lui Putin nevoia de tatuc e mai mare decat nevoia de democratie, in timp ce in Romania raportul se inverseaza. Si, in plus, in timp ce Federatia Rusa e de capul ei, Romania intra sub controlul UE.
Cei care l-au psihanalizat pe Vladimir Putin au ajuns la un numitor comun privind portretul acestuia. Liderul rus prefera sa actioneze discret, iesind rareori la scena deschisa si mai rar chiar pe sticla televizoarelor. Este cumpatat si retinut in afirmatii, stie sa asculte, se manifesta ca un bun jucator de sah, actioneaza hotarat si numai dupa o matura chibzuinta, niciodata urmandu-si
doar instinctul si propriul temperament. Are o conditie fizica excelenta, face mult sport si niciodata exces de consum de alcool.
Niciuna dintre atributele de mai sus nu sunt proprii lui Traian Basescu. Este adevarat, insa, ca si unul si altul, atunci cand sunt iritati si stanjeniti cu intrebari ale reporterilor, au "calitatea" de a raspunde cu badaranie.
Mai exista ceva ce ii deosebeste pe acesti lideri. Vladimir Putin, timp de 8 ani, a dovedit o loialitate iesita din comun fata de aliati. Fata de componentii echipei sale. O rara consecventa in raporturile interumane, fapt care a putut crea o linie clara de demarcatie intre colaboratorii sai, care sunt extrem de multi - in echipa Administratiei Prezidentiale de la Kremlin lucreaza 30.000 de persoane - in timp ce liderul de la Bucuresti aduce mai degraba a lup singuratic. Actuala sa echipa este plapanda, aproape in exclusivitate sub epoleti si chiar si asa Basescu, un lider care actioneaza mai mult instinctiv decat cerebral, nu ii acorda prea mult credit. Aceasta incapacitate a liderului de la Bucuresti de a fi loial, de a colabora si de a se regrupa politic poate face diferenta dintre doua mandate in cazul lui Putin si cel mult unul singur la Basescu. Nu trebuie sa fii psihanalist pentru a descoperi de ce, in ultima vreme, declarativ cel putin, Basescu a devenit agresiv fata de liderul de la Kremlin. Fiindca uneori il vede in oglinda. Si nu intelege
de ce.