Desi la acest moment reprezinta mai putin de 10% din populatia provinciei Kosovo, sarbii detin peste 58% din bunurile imobiliare din regiunea acum majoritar albaneza, scrie cotidianul Politika. Documentele care atesta aceasta s-au pastrat ca urmare a faptului ca registrele cadastrale originale au fost expediate la Belgrad inca din 1999, inainte ca autoritatile sarbe sa paraseasca provincia, detaliaza publicatia sarba. "Acest fapt este esential pentru ca Serbia sa reuseasca sa-si apere proprietatile ei de stat, obstesti si private, precum si bunurile Bisericii Ortodoxe sarbe in Kosovo", opineaza analistii citati de Politika, cotidianul sustinand ca albanezii kosovari si-au insusit ilegal, intre timp, un numar considerabil de proprietati apartinand sarbilor, numai numarul apartamentelor ocupate abuziv fiind estimat la peste 20.000. Situatia tinde insa sa fie reglementata in detrimentul proprietarilor de drept. "Exista un pericol real ca sarbii sa-si piarda chiar dreptul de proprietate asupra bunurilor. In Kosovo exista acum un regulament potrivit caruia cel ce lucreaza si intretine proprietatea chipurile parasita, are, dupa 10 ani, dreptul de a deveni proprietarul ei pe baza folosirii pamantului. In toate tarile occidentale proprietatea particulara este sfanta, dar se pare ca in Kosovo nu este asa", noteaza Politika, apreciind ca, dupa asteptatul comunicat al emisarului ONU, Martti Ahtisaari, cu privire la viitorul statut al regiunii, vor avea loc adevarate tratative intre Belgrad si Pristina pe teme de ordin "tehnic", retrocedarea proprietatilor sarbe figurand in capul agendei.
Recomandarile ONU, propuse spre amanare
Problema proprietatilor din Kosovo va mai avea de asteptat ceva vreme, in conditiile in care presedintele sarb, Boris Tadici, i-a sugerat emisarului ONU sa amane prezentarea planului referitor la viitorul statut al provinciei pana dupa desfasurarea legislativelor programate luna aceasta. In contextul in care propunerile lui Ahtisaari "ar putea sa nu fie foarte favorabile partii sarbe", "ar fi mult mai bine daca acestea ar veni dupa formarea unui nou Guvern", adica la cateva saptamani de la scrutinul din 21 ianuarie, a declarat Tadici, potrivit Reuters, avertizand ca planul ONU "ar putea complica, din toate punctele de vedere", eforturile de formare a noului Executiv de la Belgrad. In paralel, premierul sarb, Voislav Kostunita, a solicitat secretarului general al Natiunilor Unite, Ban Ki-Moon, sa protejeze integritatea teritoriala a Serbiei si sa ofere asigurari ca provincia Kosovo nu isi va obtine independenta. "Trebuie clarificat faptul ca este inacceptabila si imposibila trasarea unor noi granite, in locul frontierelor Serbiei recunoscute pe plan international, impotriva dorintei ei, si crearea unui alt stat albanez pe 15% din teritoriul sarb", a fost pozitia adoptata de Kostunita intr-un comunicat transmis recent ONU. Provincia aflata sub tutela ONU din 1999 s-a regasit, in repetate randuri, in discursul Administratiei de la Bucuresti, presedintele Traian Basescu pronuntandu-se in favoarea unei solutii care " sa satisfaca la maximum posibil cerintele, nevoile ambelor parti", cu mentiunea ca "singurul lucru care poate fi negociat este nivelul autonomiei si nici intr-un caz integritatea Serbiei".