Nu credeam ca si anul acesta vor fi sute de oameni care sa se inghesuie sa-l felicite pe Ion Iliescu de ziua numelui. Nu de alta, dar, conform evolutiei demografice a Romaniei, electoratul traditional, adica eventualii fani ai fostului presedinte, ar fi trebuit sa inceapa sa se subtieze in ultimii ani. In fine, nu despre oale si ulcele voiam sa scriu, ci despre cadourile pe care le-a primit Iliescu de la colegii sai de partid, Mircea Geoana si Adrian Nastase. Cei doi i-au oferit cite o carte, "Lungul drum spre libertate" si "Tragedia unui presedinte". Foarte frumos, asa presedintele onorific al social democratilor are cum sa-si umple timpul liber care ii mai ramine dupa ce-si termina treburile inexistente de la partid, dar parerea mea este ca nu sint chiar cele mai potrivite titluri. La ce reprezinta Ion Iliescu in PSD si in politica in acest moment ar fi trebuit sa i se daruiasca niste carti de colorat. Spre exemplu, Mircea Geoana putea sa-i dea "Scufita Rosie", in varianta carioca. E drept ca s-ar fi ales praful de toata povestea pentru ca, asa cum il stim pe Iliescu, mai mult ca sigur ca ar fi mizgalit basmul dupa chipul si asemanarea sa, colorind-o pe bunicuta in rosu, si nu pe nepotica. Iar Adrian Nastase putea sa-i ofere Pinocchio, personaj pe care Iliescu sa-l aduca drept martor atunci cind sustine ca a luptat impotriva comunismului sau ca nu el i-a chemat pe mineri la Bucuresti.