Legea Cultelor, promulgata de presedintele Romaniei, Traian Basescu, pe 27 decembrie, a iscat, in ultimele zile, o serie de controverse. Cateva ONG-uri - aceleasi care, de altfel, au sustinut si eliminarea simbolurilor religioase din scoli - si cativa artisti din diverse domenii au atacat vehement art.13 al legii - care interzice ofensa si invrajbirea religioasa -, considerandu-l o masura de restrangere a libertatii de creatie si de introducere a cenzurii. Exista insa si voci, la fel de multe, care nu vad nimic rau in prevederile actului normativ. Mai ales ca, desi legea interzice ofensa publica adusa simbolurilor religioase, ea nu prevede sanctiuni ce ar putea fi aplicate celor care se vor face "vinovati" de astfel de ofense. Cateva zeci de asociatii ale societatii civile au multumit printr-o scrisoare presedintelui Traian Basescu si Parlamentului pentru aprobarea si promulgarea Legii Cultelor. Organizatiile care au sustinut si pastrarea simbolurilor religioase in scoli cred ca era de asteptat sa apara atacuri la Legea Cultelor, in contextul mai larg al unei ofensive atee anti-religioase. Exagerarea asupra art 13, introdus de comunitatea musulmana pe fondul scandalului iresponsabil al caricaturilor - care a produs crime si devastari la nivel mondial -, nu este confoma cu realitatea, sustin organizatiile care apara legea. Libertatea de expresie si libertatea artistica nu presupun insulta si ofensa asupra altuia si mai ales, prin blasfemie, asupra unor natiuni si comunitati religioase. De altfel, o sentinta a CEDO demonstreaza ca blasfemia este interzisa chiar daca apare sub acoperirea unei forme artistice (Hotararea CEDO din 25/11/1996 - Cazul Wingrove contra Regatului Unit al Marii Britanii - Refuz al Oficiului britanic pentru vize cinematografice de a acorda vize de distribuire unui film video considerat drept blasfemie).
Articolul 13 este sustinut de Constitutia Romaniei
Doua aspecte au fost considerate drept deosebit de grave de cei care au criticat legea libertatii religioase. Primul priveste reglementarea din art. 13(2), respectiv: "In Romania sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de defaimare si invrajbire religioasa, precum si ofensa publica adusa simbolurilor religioase." Aceasta prevedere este in egala masura constitutionala si conforma european. Ea constituie o aplicare a prevederii din art.29 (2) din Constitutie ce precizeaza ca "libertatea constiintei este garantata, ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc." Desi legea de la noi nu prevede nici o pedeapsa, sanctionarea, chiar penala, a blasfemiei se regaseste in legislatia multor state europene. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit, intr-o decizie pe acest subiect, ca libertatea de exprimare este nelimitata doar in domeniul discursului politic sau al problemelor de interes general; o mai mare marja de apreciere este in general lasata statelor atunci cand ele reglementeaza problemele susceptibile sa ofenseze convingerile intime, in domeniul moralei si al religiei. Al doilea aspect criticat priveste faptul ca acordarea de catre stat a unor forme de sprijin financiar catre comunitatile religioase este conditionata de o reprezentativitate a acestora, respectiv sa reuneasca cel putin 0,1% dintre cetatenii Romaniei, precum si sa isi desfasoare activitatea de mai mult timp in tara noastra. Acest tip de legiferare se incadreaza in modelul european de legiferare a relatiei dintre stat si culte, iar cele mai apropiate corespondente se regasesc chiar in spatiul central european, in state precum Austria, Cehia, Slovacia, existand insa multe elemente in comun si cu legislatia din Belgia, Germania sau Italia. Declaratia a 11-a a Tratatului de la Amsterdam, reluata si in proiectul de Constitutie Europeana, prevede libertatea statelor membre UE, carora tocmai li s-a alaturat si Romania, de a-si reglementa potrivit propriei traditii regimul cultelor pe teritoriul national. Prezentam in continuare mai multe opinii asupra Legii Cultelor.
Reactii
Legea corespunde in egala masura traditiei romanesti si realitatilor europene
Ionut Gabriel Corduneanu - consilier al Secretarului de Stat pentru Culte
Cred cu fermitate ca traim intr-o societate democratica si ca instantele judecatoresti din Romania, daca vor fi sesizate pe acest subiect, vor gasi linia de mijloc intre cele doua drepturi fundamentale implicate: cel la libera exprimare si cel la libertate religioasa, ce implica si protejarea sentimentului religios al cetateanului. Traditia sprijinirii cultelor de catre stat incepe din perioada lui Cuza, cand averile Bisericii Ortodoxe au fost preluate de catre stat, acesta asumandu-si obligatia sprijinirii financiare. Modelul s-a extins, dupa Marea Unire, si catre noile culte venite din teritoriile alipite, chiar daca respectivele culte nu fusesera expropriate de averi. Uniunea Europeana respecta specificul statelor membre in acest domeniu si, de aceea, ma surprinde atitudinea acelor persoane care invoca modele general valabile care nu exista, ci poate doar anumite grupuri doresc sa le implementeze neaparat. Doresc sa reafirm convingerea ferma ca legea de fata corespunde in egala masura traditiei romanesti si realitatilor europene in domeniu.
Nu poti face arta daca iti bati joc de simbolul religios al unei natiuni
Dan Puric - actor, regizor
Parerea mea in aceasta chestiune se circumscrie celor spuse de un om inteligent, cum a fost Immanuel Kant, care spunea ca libertatea unui om are drept limita libertatea celuilalt. Cred ca forta unui artist nu consta in a defaima simbolul crestinismului sau al iudaismului. Eu nu am vazut un artist mare pe lumea asta care sa isi inalte opera pe defaimarea unui simbol religios. Din contra, am vazut artisti uriasi care si-au inchinat opera unui simbol sau unei credinte. Spuneti-mi si mie o mare opera de arta care se bazeaza pe defaimarea unui cult religios. Ce este insa mare lucru de inteles ca sunt anumite spatii religioase care trebuie respectate, iar arta se poate circumscrie oriunde vrea ea, dar nu cred ca poti face arta daca iti bati joc de simbolul religios al unei natiuni, indiferent daca tu crezi sau nu. Nici macar nu e vorba de autocenzura, e vorba de bun simt. Libertatea nu inseamna libertinaj. E un lucru de igiena civila, nu mai spun religioasa, care trebuie respectat. Dar acum, un lucru care ar trebui sa functioneze ca o lege a devenit timorat si functioneaza ca o recomandare. Adica "va recomand cand intrati la mine in casa sa nu scuipati pe jos", cand, in mod normal, o lege a bunului simt stie ca trebuie sa respecti o intimitate. Nu consider aceasta lege o modalitate de restrangere a creatiei si a exprimarii.
Exista tabu-uri care nu trebuie batjocorite
Grigore Gonta - regizor
Trebuie vazut ce are bun aceasta lege. Sigur ca exista tabu-uri care nu trebuie batjocorite. Poti sa ai chemare sau nu pentru astfel de subiecte, dar ele nu trebuie defaimate pentru ca ele contin ceva sacru. E usor de batjocorit. Nu stiu cui ajuta astfel de lucruri, decat, poate, celor fara Dumnezei. Cred ca vizavi de acest subiect trebuie sa avem sfiiciune si buna cuviinta.
Poporul roman este crestin inca de la nastere
Cristian Mihailescu - regizor, directorul Operei din Brasov si Felicia Filip - soprana
Atat eu cat si sotia mea Felicia Filip sprijinim intru totul legea, in forma care a aparut, si nu consideram ca articolul 13 sau alte articole ingradesc cu ceva libertatea artistica de exprimare. Pentru ca libertatea de exprimare artistica trebuie sa aiba niste norme morale, ori nimic din libertatea strict artistica nu este ingradita de acest articol, ci numai cand aceste norme sunt incalcate. Poporul roman este crestin inca de la nastere. De aceea, nu cred ca un artist de calitate si-ar permite sa aduca o ofensa simbolurilor religioase. Deci nu cred ca vreun articol din Legea cultelor aduce o ingradire artistica sau la nivel artistic, in sensul profund al cuvantului.
Se exagereaza
Mirel Zamfirescu - artist plastic
Pot sa spun insa ca pe mine nu ma poate ingradi nimeni si nu-mi poate lua libertatea de exprimare, doar, eventual, Dumnezeu. Sigur ca sunt limite de bun simt care se incadreaza in credinta noastra. Mi se pare ca se exagereaza putin cu aceasta chestiune si nu stiu daca asta a fost intentia cultelor, sa faca o astfel de ingradire.
Nici vorba de restrictionare a libertatii
Radu Carp - conf.univ.dr. Facultatea de Stiinte Politice, Univ. Bucuresti
Pot sa va spun ca legea nu prevede nici o sanctiune si nu ne putem imagina spre exemplu un caz in care o opera artistica, literara, ar putea fi interzisa. Acest articol 13 vine in continuarea jurisprudentei CEDO. In nici un caz nu este vorba despre o restrictionare apriorica a libertatii de exprimare.
Nu poti scrie cu buna stiinta ceva jignitor
Radu Preda - conf.univ.dr Asociatia de Studii Interreligioase INTER, Cluj
Acest articol nu ingradeste libertatea de exprimare. Aici e vorba de discernamantul fiecarui artist. Nu poti scrie cu buna stiinta ceva jignitor. Cei care iau atitudine nu sunt juristi, nu cunosc contextul european, dramatizeaza acolo unde nu e cazul si care nici nu au participat la dezbateri, desi legea a fost pusa pe site-ul Camerei Deputatilor si a stat luni de zile in Comisii. In plus, as vrea sa lamurim ca se invoca tot felul de institutii pseudostiintifice din America sau de oriunde or fi ele, care, in materie de exegeza religioasa, nu sunt normative.
De acord cu legea
Harry Tavitian - muzician
In principiu sunt de acord cu legea, in forma sa actuala. Personal, nu simt ca activitatea mea artistica ar putea fi ingradita intr-un fel de aceasta lege.
Biserica Catolica: Un moment important pentru cultele din Romania
Intr-un comunicat remis presei, Biserica Catolica din Romania saluta promulgarea Legii Cultelor, pe care o considera rezultatul dialogului inter-religios din ultimii ani al tuturor Bisericilor si cultelor, apreciind ca "noua lege este perfectibila si ca fiecare cult ar dori sa o mai cizeleze conform propriilor statute si canoane". Potrivit textului semnat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania, promulgarea Legii cultelor si a libertatii religioase poate fi considerata un moment important pentru Bisericile si cultele din Romania, tinand cont ca pana la aceasta data normele legislative in aceasta privinta se bazau pe legea din 1948, "lege promulgata de un stat ateu". "Forma actuala a legii manifesta insa echilibrul - recunoastem ca inca imperfect - al unui cadru legislativ pentru cultele care reprezinta marea majoritate a populatiei din Romania ce se declara credincioasa", se spune in comunicat. Totodata, sunt amintite nemultumirile Bisericii Greco-Catolice, care nu a semnat proiectul de lege datorita nerezolvarii situatiei proprietatilor confiscate si a problemei cimitirelor.
Mitropolitul Moldovei Daniel explica legea
Articolul 13 din noua Lege a cultelor are in vedere atat respectul mutual dintre cultele religioase, cat si respectul oricarui cetatean roman fata de credinta celorlalti. Astfel, libertatea de constiinta si libertatea de expresie nu trebuie sa umileasca sau sa lezeze sentimentul religios al cultelor, mai ales ca Romania este o tara cu un popor eminamente religios. Asadar, art. 13 din lege afirma un principiu de conduita civilizata, pasnica si toleranta pentru a se evita conflicte si tensiuni motivate religios. Noua Lege a Cultelor din Romania corespunde intru totul specificului european si standardelor internationale. Incercarea de a impune cuiva un model unic risca sa devina un "fundamentalism democratic", care nu tine cont de libertatea statelor democratice si de specificul religios al popoarelor.