Dupa doi ani de Administratie Prezidentiala, printr-o analiza mai atenta putem ajunge la o concluzie tulburatoare. Chiar daca uneori caricatural, Traian Basescu si-a asumat sincer un model de la Rasarit. Modelul Putin. A facut-o constient sau pur si simplu instinctiv. Si in masura in care l-au tinut curelele. In acelasi timp, la modul declarativ, el incearca sa se lepede de imaginea liderului de la Kremlin, atacandu-l pe Putin la greu. Pentru a descifra aceasta aparenta enigma si a intelege ciudatul fenomen care si-a pus pecetea pe inalta politica de la Cotroceni nu este necesara prea multa risipa de cunostinte in materie de kremlinologie sau politologie nationala si globala. Intre cele doua personalitati pot fi identificate numeroase trasaturi comune, inclusiv la modul dinamic, respectiv facand o proiectie asupra destinului lor. Exista, insa, si deosebiri esentiale, motiv pentru care o parte din asemanari sunt, cum spuneam, caricaturale. Astazi ne vom ocupa de asemanari.
Vladimir Putin si-a inceput cariera in interiorul unui sistem militar. Ca si Traian Basescu. La scurt timp, primul a fost promovat ca ofiter KGB intr-un oras din Germania. Cel de-al doilea, la fel de repede, a fost instalat sef al Agentiei Navrom dintr-un port belgian numit Anvers. Si unul si altul, avand o educatie de tip militar, au dobandit si insusirile acestei profesii. Dintre care cea mai importanta este stilul ferm si autoritar de conducere. Chiar daca ocupa, fiecare in tara lui, cea mai importanta pozitie politica, in multe privinte cei doi lideri ordona si comanda si, extrem de rar, mediaza. A doua consecinta a celor care s-au format sub epoleti este neincrederea funciara in mecanismele democratice de luare a deciziilor. Chiar daca, la modul declarativ, nici Putin, nici Basescu nu recunosc acest lucru. In consecinta, ambii au tendinta de a-si impune punctul de vedere prin forta. De aici nevoia de a recurge, atat la Kremlin, cat si la Cotroceni, la sprijinul serviciilor de informatii, politiei - mergand pana la imaginea mascata a acesteia - si procurorilor, care sunt avocati ai statului. Acolo unde nu functioneaza regula "eu ordon si tu asculti" intervine forta coercitiva a Administratiei Prezidentiale. In ambele viziuni exista trei institutii care ii incurca pe acesti lideri: Parlamentul, care prin natura lui reprezinta un amalgam de puncte de vedere divergente si care, prin definitie, inseamna si o opozitie; lumea afacerilor, care are tendinta de a actiona nu la comanda, ci intr-un sistem cat mai neingradit, deci liberal, facand presiuni pentru a scapa de controlul puterii; presa, care nu supravietuieste intr-un sistem democratic decat in masura in care cenzureaza puterea si care isi imparte credibilitatea cu liderii politici.
Liderul de la Kremlin a beneficiat de un avantaj, in raport cu cel de la Bucuresti. Si anume ca Eltan, care l-a propulsat in functia prezidentiala, i-a lasat si o Constitutie convenabila. In Rusia presedintele face si desface. Iar Putin a "perfectionat" Legea fundamentala a tarii, exploatand la maximum toate avantajele. Au avut de suferit la greu toti oamenii politici care s-au impotrivit. Pana cand Parlamentul s-a transformat intr-o masina de vot. La Bucuresti, Traian Basescu a mostenit o Constitutie mai democratica. Pe care a vrut, dar nu a reusit inca sa o schimbe, in sensul preluarii unor atributii de la Executiv. Atunci cand Iliescu i-a predat stafeta - intr-un fel dupa modelul Eltan, intrucat Iliescu si Talpes se manifestau fatis impotriva lui Nastase - Basescu a gasit o clasa politica in fierbere. Greu de supus. Si un electorat divizat. Dar a actionat dupa reteta Putin. Voi reveni maine.