Linga plantatia de vita-de-vie din localitatea constanteana Ostrov, cercetatorii au facut loc si unei mici plantatii de kiwi. Productia de fructe exotice a crescut la o tona pe hectar.

In urma cu sapte ani, din pamintul Dobrogei a
Linga plantatia de vita-de-vie din localitatea constanteana Ostrov, cercetatorii au facut loc si unei mici plantatii de kiwi. Productia de fructe exotice a crescut la o tona pe hectar.

In urma cu sapte ani, din pamintul Dobrogei a rasarit primul fruct de kiwi. Acum, productia de kiwi din localitatea dobrogeana Ostrov a ajuns la 1.000 de kilograme la hectar, insa proiectul este in continuare la nivel de experiment.

Ideea infiintarii unei culturi de kiwi a apartinut unui cercetator viticol de la Valea Calugareasca, Emilian Ionescu. Aduse din nordul Italiei, fructele exotice de kiwi s-au aclimatizat cu greu climei dobrogene. Planta este sensibila atit la temperatura, cit si la precipitatii. Cel mai mult au daunat culturii vinturile reci de primavara. Primii ani au fost hotaritori pentru plantatiile de kiwi. Inghetul solului a dus la pierderea multor plante, insa cele care au ramas s-au aclimatizat bine conditiilor din Dobrogea.

Marfa pentru expozitii

Primarul localitatii Ostrov, Constantin Ilinca, ne-a declarat ca proiectul a beneficiat si de sprijinul Academiei de Stiinte Agricole din Bucuresti. Culturile de kiwi ocupa, in prezent, doua hectare de teren. Cresterea fructelor exotice se aseamana in mare cu cresterea si tratarea vitei-de-vie, cu care se invecineaza pe terenul societatii Ostrovit SA. Culturile de kiwi de la Ostrov sint irigate si protejate de vint cu perdele de aparare. Chiar daca unele plante au mai degerat, in mare parte ele au rezistat, iar reprezentantii societatii doresc sa comande altele, tot in Italia, pentru a umple golurile din plantatie.

Productiile sint relativ mici, de 1.000 kg de kiwi la hectar. Fructele de kiwi se culeg toamna tirziu, dupa care sint pastrate in depozit, unde se coc. Deocamdata, cresterea de kiwi nu e profitabila, din cauza cantitatilor mici produse, insa fructele exotice crescute pe pamint dobrogean ajung pe la diferite standuri de prezentare.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.