Musulmanii, ucrainenii, evreii, dar si restrinsa comunitate chinezeasca din Romania serbeaza Noul An dupa alte calendare decit cel oficial.

Minoritatile religioase si etnice din Romania serbeaza Revelionul, de la caz la caz, toamna, primavara sau la finele lunii ianuarie. Adeptii calendarului iulian, pe stil vechi, respectiv credinciosii din lumea islamului sau a iudaismului, dar si asiaticii stabiliti in Romania serbeaza debutul anului in cu totul alte zile, spre bucuria vecinilor romani care pot sa se ghiftuiasca si sa sarbatoreasca la puterea a doua. Pe de alta parte, obiceiurile autohtone au fost preluate de minoritati. Evreii impodobesc mai nou pomul de Craciun, iar musulmanii ajung sa bea de Revelion cot la cot cu majoritarii.

Plugusor din vecini

Ucrainenii, din zonele Maramuresului, Banatului sau Bucovinei, serbeaza Anul Nou abia in momentul in care romanii incep sa se dezmeticeasca. Lor li se alatura sirbii si lipovenii. Desi o buna parte din comunitatea ucraineana din Romania a renuntat la calendarul pe stil vechi, hutulii se incapatineaza sa-si serbeze Revelionul, conform traditiei, in noaptea dinspre 13 spre 14 ianuarie.

„Traind in sate risipite de munte, hutulii si-au pastrat mai bine traditiile, cu uraturi si colinde specifice. Ei nu fac Revelionul la restaurant, ci se aduna in familia mare sau se intilnesc cu vecinii", spune Ioan Bodnar, presedintele Uniu-nii Ucrainenilor din Romania. Astfel, romanii din satele de hutuli petrec iarna „sarbatori duble care se in-tind pe trei saptamini", po-vesteste Ioan Bahan, primarul comunei sucevene Ulma.

„Hutulii gatesc sarmalele cu mamaliga din cartofi, fripturi traditionale sau lapte acru. Se string apoi cite 10-15 uratori si merg sa colinde cu vioara si cu acordeonul", spune primarul. Copiii ucrainenilor merg cu Plugusorul, dar in romana, asa cum l-au preluat din satele de romani. „Cind eram copil, mergeam cu semanatul si uram un an bun si roditor in ucraineana. Azi nu se mai ureaza decit in limba romana", spune invatatorul Gheorghe Cega din Ulma.

Prosperitatea curcanului

Musulmanii nu au o data fixa de serbare a noului an. Calendarul este cu 11 zile mai scurt, asa ca sarbatoarea Revelionului se face anual cu aproape doua saptamini mai devreme fata de anul precedent. Daca anul acesta, prima luna (Muharram) a inceput pe 31 ianuarie, in 2007, musulmanii vor intra in noul an pe 20 ianuarie. „Anul Nou reprezinta momentul in care Mahomed a primit porunca sa se mute din Medina in Mecca, pentru a putea propovadui islamul in libertate. In primele zece zile din an se fac rugaciuni si danii pentru cei saraci. A zecea zi, Ashura, este ziua tuturor profetilor. Este ziua in care Noe a scapat de potop, Moise a trecut Marea Rosie, iar Hristos a venit pe lume", explica imamul Aziz Osman de la Comunitatea Islamica din Bucuresti. Sarbatoarea Noului An musulman aduce mincaruri traditionale din coca, brinza si carne, dar si nelipsitele baclavale.

„In prima zi de Muharram, se maninca, simbolic, friptura de curcan. Se spune ca omul va trebui sa-si adune roadele in noul an precum curcanul, bob cu bob. El nu va trebui sa fie risipitor, asa cum face gaina care imprastie boabele", spune imamul.

Totusi, adeptii islamului serbeaza si Revelionul de pe 1 ianuarie, „ajungind uneori sa bea chiar mai mult decit romanii, desi alcoolul le este interzis", observa imamul.

Muzica shofarului

In vremea in care romanii se intreaba unde isi vor rezerva biletele de Revelion, membrii cultului mozaic au intrat deja in noul an. Calendarul iudaic are 13 luni cu cite 28 sau 29 de zile, iar prima zi din an cade in zilele lui septembrie sau octombrie. Serbarea Noului An, Rosh Hashana, este ziua bilantului, dar si a caintei. Suflatul in shofar simbolizeaza lacrimile credinciosilor care regreta pacatele de peste an, dar reprezinta si debutul unui nou ciclu de viata.

„In Romania sint persoane cu origine evreiasca ce au renuntat sa respecte traditiile si nu mai serbeaza de Rosh Hashana. Totusi, 90% dintre membrii care vin la Comunitate serbeaza aceasta zi si participa la slujba din Ajun si la cea de dimineata", spune Felicia Waldman, specialist in studii iudaice. Cu aceasta ocazie, evreii se saluta cu formula „Shana Tova" („Sa ai un an bun!"). Se mai obisnuieste sa se manince mere si miere pentru ca anul ce vine sa fie unul dulce. Oricum, evreii din Romania sarbatoresc si Revelionul oficial si preiau chiar obiceiuri crestine, eliberate insa de semnificatia religioasa. „Multi fac si pom de Craciun, dar nu pentru a marca nasterea lui Christos, ci ca un prilej de a socializa si de a face cadouri", preci-zeaza Waldman.

Cu lacatul pe usa

Anul Nou chinezesc va cadea in 2007 pe 18 februarie si reprezinta prima zi din calendarul agricol. Revelionul chinezesc are mai mult de 20 de nume, printre care „sarbatoarea primaverii", „originea celor patru anotimpuri" sau „inceputul fericirii". „Mai nou, chinezii si japonezii sarbatoresc, si ei, pe 1 ianuarie, iar in Japonia, chiar daca nu se pastreaza semnificatia religioasa, se impodobesc pomi-sori de Craciun si se fac cadouri. In perioada revolutiei culturale, China interzisese aniversarea traditionala a noului an agrar", spune sinologul Tatiana Segal.

Acum insa, chinezii au revenit la festivitatile si la spectacolele prilejuite de sarbatoarea primaverii. In 2006, noul an chinezesc a fost la sfirsitul lui ianuarie, dar pentru ca sarbatoarea se cade sa fie tinuta in sinul familiei, comunitatea chinezilor din Romania a organizat, cu citeva zile mai devreme, spectacole cu peste, coltunasi, dansuri traditionale la care au participat si romani. In rest, obiceiurile cer ca rudele si prietenii sa intimpine noul an in spatele usilor ferecate. „Curtea este presarata cu ramuri de susan, brad sau chiparos, care sint calcate si aruncate in foc pentru a marca trecerea anului. La ora cinci dimineata, usile zavorite sint deschise si se rostesc urari de prosperitate si bunastare. Ceremonia «deschiderii portilor abundentei» e insotita de plicurile rosii cu «bani norocosi», oferite de parinti copiilor", afirma Tatiana Segal.

Iarna nu-i ca primavara In mod traditional, taranii romani serbau Anul Nou la inceputul primaverii. „Anul nou agrar are origini precrestine, fiind preluat de la romani, care serbau inceputul anului agrar la 1 martie. Totusi, romanii sarbatoreau si debutul anului civil, de 1 ianuarie, cind renumitele Saturnalii erau urmate de Calendele lui Ianuarie. La noi, trecerea de la Noul An agrar la Revelionul de azi s-a facut de-a lungul a sute de ani. Prin acest transfer, obiceiuri precum mersul cu semanatul, Plugusorul sau sorcova au fost transferate pe 1 ianuarie", spune etnologul Ion Ghinoiu. El mai precizeaza ca mutarea obiceiurilor de An Nou dintr-un anotimp in altul duce la situatia paradoxala in care copiii arunca griu la intrare, iar colindele vorbesc despre lucrari agricole in miez de iarna.