In ultima sa sedinta, Guvernul a stabilit modul in care se va produce tuica. Potrivit noului Cod Fiscal, taranii vor putea sa beneficieze de 50 de litri de alcool pur, rezultat din fructe, doar platind jumatate din acciza perceputa pentru restul productiei. Astfel, ei vor plati 375 de euro/hectolitru pentru cei 50 de litri, restul fiind accizat cu 750 de euro/hectolitru. Tuica accizata special este strict pentru consumul propriu, nefiind permisa vanzarea. "Gospodaria individuala care detine in proprietate livezi de pomi fructiferi si suprafete viticole poate sa produca pentru consum propriu din propria recolta tuica si rachiuri de fructe, rachiuri din vin sau din subproduse de vinificatie, numai daca detine in proprietate instalatii de tip alambic", se arata intr-un comunicat al Guvernului. Mai mult, toate gospodariile individuale care detin instalatii de productie au obligatia de a se inregistra la autoritatea teritoriala prin administratia finantelor publice in raza careia isi au domiciliul, iar in cazul gospodariilor care realizeaza astfel de produse pentru consumul propriu, o data cu inregistrarea au obligatia de a declara cantitatile estimate a fi obtinute la nivelul unui an. Ministerul Finantelor nu a luat in calcul si capriciile vremii, care, intr-un an pot duce la recolte foarte mari sau pot compromite toata recolta. In aceasta situatie nu se specifica valoarea accizei pe care o are de platit proprietarul de livada.
Gospodaria individuala care nu detine in proprietate instalatii de productie, dar are recolta proprie de fructe, poate realiza tuica si rachiuri pentru consumul propriu in sistem de prestari servicii numai in antrepozite fiscale autorizate pentru productia de astfel de produse.
In schimb, soarta porcilor va fi mai buna, pentru ca masurile impuse de aderare duc la cresterea confortului pentru ramatoare. Autoritatile au stabilit mai multe tipuri de ferme pentru cresterea porcilor, cele mai blande masuri de biosecuritate fiind impuse proprietarilor de pana la trei porci. Oricum, potrivit legislatiei actuale, acesti porci nu au voie sa paraseasca ograda decat sub forma de preparate culinare. Normele impun, pe langa o cocina usor de spalat si de dezinfectat, si "o utilitate pentru spalarea si dezinfectarea incaltamintei".
Pentru gospodariile mai mari, cu pana la 20 de porci, dar care nu pot vinde animalele decat in localitate, normele de biosecuritate sunt mult mai stricte. Microferma comerciala trebuie sa dispuna de echipamente pentru spalarea si dezinfectarea adaposturilor. Normele nu spun ce se intampla cu apele reziduale, mai ales ca in majoritatea covarsitoare a satelor romanesti nu exista sisteme de canalizare. Mai trebuie spatii speciale pentru filtru sanitar-veterinar, spatii pentru livrarea si dezinfectarea masinilor si spatii pentru cadavrele de porci si dejectii. Mai mult, persoanele straine pot patrude in incinta numai cu echipament de protectie. Cel mai interesant este ca porcii nu vor mai putea fi hraniti cu "deseuri alimentare sau menajere neprocesate", adica celebrele laturi. Actul normativ impune si amenzi, dar numai pentru nerespectarea conditiilor de circulatie a animalelor si pentru nerespectarea conditiilor de comercializare a lor. Nu se specifica, de exemplu, modul in care se urmareste ca porcii sa nu mai fie hraniti si cu laturi sau daca taranii isi spala incaltamintea dupa ce au dat graunte la porci. Aceste norme vor fi valabile de la 1 iulie 2007.