27 Decembrie 2006
Inca de la capturarea fostului presedinte irakian, Saddam Hussein, pe 13 decembrie 2003, nimeni nu s-a indoit ca soarta acestuia era pecetluita. Ieri, la finele controversatului proces initiat pe 19 octombrie, anul trecut, ceea ce toata lumea intu
Inca de la capturarea fostului presedinte irakian, Saddam Hussein, pe 13 decembrie 2003, nimeni nu s-a indoit ca soarta acestuia era pecetluita. Ieri, la finele controversatului proces initiat pe 19 octombrie, anul trecut, ceea ce toata lumea intuia a devenit certitudine, cu valoare de lege. Saddam Hussein va fi spanzurat.
Curtea de Apel din Irak a confirmat, ieri, verdictul de executie prin spanzurare in cazul lui Saddam Hussein, acuzat de crime impotriva umanitatii, alaturi de sapte apropiati ai sai, in dosarul legat de masacrarea a 148 de civili siiti, din satul Dujail, in anul 1982. Inaltul Tribunal Penal irakian pronuntase aceasta sentinta pe data de 5 noiembrie. Conform legii, sentinta trebuie pusa in aplicare in cel mult 30 de zile de la respingerea recursului de catre Instanta suprema irakiana, a reamintit, ieri, consilierul pentru Securitate nationala, Mowaffaq al-Rubaie, citat de Reuters. Totusi, premierul irakian, Nuri-al Maliki, afirmase, intr-un interviu acordat postului BBC, imediat dupa decizia pronuntata in noiembrie, ca, in cazul respingerii recursului de catre curtea de Apel de la Bagdad, sentinta de executie prin spanzurare a fostului presedinte va fi aplicata imediat. Saddam Hussein isi exprimase, de mai multe ori, de-a lungul procesului, dorinta de a fi executat prin impuscare, si nu prin spanzurare, afirmand ca nu se teme de moarte, dar considera degradant pentru un sef de stat (asa cum s-a considerat in permanenta) sa fie atarnat in streang. In prezent, Saddam Hussein mai este implicat intr-un dosar, alaturi de alti sase coacuzati, intre care celebrul "Ali Chimicul", pentru masacrarea kurzilor in anii '80. Este de asteptat ca irakienii de etnie kurda sa protesteze fata de aplicarea imediata a sentintei, dorind sa se faca dreptate in justitie si in propriul lor dosar.
Razboiul din Irak a ucis mai multi americani decat atentatele de la 11 septembrie
Un atentat comis ieri, la Bagdad, a provoacat moartea a trei militari americani, ridicand pierderile de vieti umane ale armatei SUA, de la inceputul razboiului din Irak (20 martie 2003) la 2975 de persoane, numar care depaseste bilantul atentatelor antiamericane de la 11 septembrie 2001, in urma carora au murit 2973 de oameni. Cei trei au fost ucisi in nord-estul orasului, dupa ce un dispozitiv a explodat la trecerea patrulei militare americane, a anuntat armata Statelor Unite intr-un comunicat.
Alti trei militari americani fusesera ucisi cu cateva ore mai devreme, in cursul a doua incidente separate, produse in sud-vestul capitalei irakiene.
Tot ieri, trei explozii simultane s-au produs intr-o intersectie aglomerata situata intr-un cartier siit din Bagdad, provocand moartea a 14 persoane si ranirea altor cateva zeci, au anuntat autoritatile irakiene, citate de Reuters. O alta bomba a explodat in Piata Bab al-Sharji din centrul capitalei Irakului, soldandu-se cu moartea a 15 persoane. Trei grenade au explodat in districtul Seicul Omar, omorand un locotenent si ranind alte trei persoane. Mai multi barbati inarmati l-au rapit pe Muhanad Ahmed Saleh, directorul Targului International din Bagdad, dupa ce au oprit vehiculul cu care acesta se deplasa spre serviciu, a declarat o sursa din cadul Ministerului Comertului, citata de Reuters. Nu au fost trase focuri de arma. Capitala irakiana este scena unor rapiri frecvente. Multe dintre acestea, de ordin politic, sunt comise de grupuri de persoane inarmate, in cadrul violentelor interconfesionale. Unele sunt insa organizate de bande criminale, care incearca sa obtina bani.

Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.