Sunteti una/ unul dintre telespectatorii Mihaelei Tatu si va uitati, pentru ca vin la pachet si sunt si interesante, si la episoadele din serialul "Decizii"? Ana Margineanu a regizat si cateva dintre aceste telefilme (ca si Alexandru Berceanu, Radu Apostol, Peter Kerek, Sorin Militaru). Iar daca va duceti la teatru si-ati vazut si spectacolul Anei Margineanu numit "Vitamine", ei bine, autoarea textului, dramaturgul Vera Ion, e si unul din scenaristii aceluiasi serial "Decizii", iar scenografa Ina Isbasescu lucreaza si ea la diverse productii ale MediaPro.
Iar daca mai asteptati putin, pentru ca MediaPro sa lanseze sitcom-ul "Un pas inainte" ("Un paso adelante"), va veti putea delecta, pe micul ecran de acasa (pe "Acasa") cu mai toate numele importante sau in curs de afirmare ale noului teatru romanesc: producator artistic, de pilda, este regizorul Alexandru Berceanu.
Nu doar la MediaPro se intampla astfel de lucruri: daca va uitati la "Lombarzilor 6", serialul difuzat de B1TV (produs de Mandragora Movies, casa de productie fondata de Cristi Puiu si Alexandru Munteanu si care a produs si "Moartea domnului Lazarescu"), veti observa ca scenaristi ai filmului sunt Dan Chiriac si Mimi Branescu, doi actori-dramaturgi (serialul pleaca, de altfel, de la o piesa a lui Chiriac, citita in spectacole-lectura, dar niciodata montata). Iar Televiziunea Romana va produce, in urma unui concurs de scenarii, un telefilm plecand de la ceea ce era initial o piesa de teatru, "NoOne" de Carmen Vioreanu (traducatoare, mai ales de teatru, din limbi nordice si dramaturg), montata intai la Teatrul Desant si apoi la Theatrum Mundi (actualul Teatru Metropolis).
Migratia dramaturgilor catre film si televiziune e un fapt normal peste tot in lume (David Mamet si Neil LaBute sunt doua exemple americane stralucite), iar actorii de teatru sunt dintotdeauna, in Romania si aiurea, si actori de film. Ca regizorii de teatru sa se apuce de telenovele nu e, insa, o situatie la fel de comuna, si nici ca proiectele extra-scenice ale unor creatori de teatru "de arta" sa fie, mai mult sau mai putin exclusiv, in zona comercialului pur.
O motivatie la prima mana ar fi banii, desi nu sumele "fastuoase" atrag, ci, dupa cum spune Alexandru Berceanu, "Regularitea banilor, mai degraba, pentru ca daca as munci la fel de mult in teatru, as castiga la fel. Insa la teatru esti exploatat ocazional si platit in consecinta, pe cand in televiziune esti exploatat la maxim tot timpul". Pentru un dramaturg la inceput de cariera, eventual inca student, 250 de euro pe episod sunt insa un onorariu bun, spune Vera Ion, avand in vedere ca lucrurile functioneaza ca un "part-time job": "Era usor de lucrat, puteam sa scriu acasa. Era pe domeniul meu, iar cel care ma chemase era Peca Stefan, in care aveam incredere". (Dramaturg de mare succes in ultimii ani, Peca e si el autorul scenariului unui serial marca Mediapro.) Si pentru actori, banii sunt un argument solid: Marius Manole, de la Teatrul National din Bucuresti (si nominalizat de doua ori la Premiile Uniter), s-a dus sa joace in "Martori fara voie", serialul parapsihologic de la Antena1, pentru ca "Aveam nevoie de bani si nu era o telenovela; pentru o telenovela nu stiu daca ma duceam".
Pentru tinerii creatori de teatru romani, televiziunea pare a fi, in primul rand, un refugiu pentru dezamagirile din lumea spectacolului si un mod de a castiga experienta. Intrebat de ce a acceptat sa lucreze la seriale TV, Berceanu raspunde: "Sunt mai multe aspecte. Cel mai simplu ar fi sa spun ca mi-am dorit sa vad si alte lucruri; lumea teatrului e destul de mica, simt nevoia, ca sa pot sa cresc profesional, sa ma confrunt si cu alte situatii, alte medii. Iar cum teatrul romanesc, la ora actuala, e nitel lipsit de criterii de performanta, am vrut sa vad care sunt aceste criterii in televiziune. E fascinant ce resurse poti capacita in televiziune, spre deosebire de teatru, unde eu, unul, nu sunt capabil s-o fac". "Avem nevoie sa facem televiziune, experienta cu camera e necesara pentru actori, avand in vedere ca la noi se face film putin si nu avem cum exersa altfel", crede si Manole. Spre deosebire de dramaturgi, insa, pentru actori pericolul de a se indeparta de scena e puternic: "Riscul e sa pierzi meseria de teatru, pur si simplu nu mai ai timp de altceva cand faci televiziune".
Nici unul dintre acesti artisti n-ar lasa teatrul pentru televiziune. Isi iau o "vacanta" din viata de spectacol pur si simplu pentru ca teatrul nu le ofera destui bani si destule posibilitati pentru a trai, crea si a se dezvolta profesional, iar televiziunea le ofera sansa de a face altceva, mai mult, si nu pe degeaba. In ultima instanta, din asta ei au de castigat, iar teatrul romanesc, de pierdut. I-a pierdut deja pe Alexandru Papadopol si Dragos Bucur, vor mai pleca si altii.