Un imens scandal national francez - "Afacerea Outreau" - care a tinut capul de afis al presei din Hexagon, vreme de cinci ani, a demolat increderea francezilor in Justitie, dupa ce 14 persoane nevinovate au fost arestate si tinute trei ani dupa gratii, iar una dintre ele s-a sinucis in detentie. Numeroasele dezbateri publice, care au scos la iveala lipsa de garantii a justitiei franceze, cauzata de incompetenta si lipsa unor mecanisme de responsabilizare a judecatorilor si procurorilor, au determinat o severa ancheta parlamentara pe cazul "Outreau". Ancheta de sase luni a Adunarii Franceze, finalizata cu un raport in data de 6 decembrie 2006 - care a inventariat vinovatiile anchetatorilor din "afacerea Outreau"- a retinut ca sistemul judiciar francez, renovat ultima oara prin anii '80, a devenit anacronic in ceea ce priveste independenta totala acordata magistratilor, a faptului ca acestia pot comite oricand erori datorita lipsei suficiente de pregatire, a nerespectarii procedurilor, a imposibilitatii eliminarii din sistem a magistratilor cu comportamente patologice si incapacitatea CSM-ului francez de a-i trage in mod real la raspundere pe impartitorii dreptatii care se abat de la procedura penala si civila.
Cu toate ca era vechi de peste 20 de ani, sistemul francez a fost copiat la repezeala de Romania, in 2004, in plin ministeriat al Rodicai Stanoiu. Sub bagheta specialistului francez Pierre Trouche, angajatii MJ, care au lucrat la proiectele legilor reformei, nu aveau voie sa-si spuna propria parere.
Ceea ce s-a intamplat in justitia din Franta seamana foarte bine cu ceea ce fac zi de zi unii dintre magistratii nostri. Sistemele sunt aproape identice. De aceea, se poate opina ca suntem la un pas sa intram cu justitia noastra in "fundatura franceza", cu atat mai mult cu cat actul roman de justitie a devenit o loterie: anual se platesc daune imense de la buget si cu toate acestea procurorii sau judecatorii care au gresit nu platesc. Desigur, desi erorile din sistemul nostru judiciar exista, nu toti magistratii trebuie bagati in aceeasi oala. Exista foarte multi judecatori si procurori care isi fac treaba cat se poate de corect.
Institutie independenta pentru anchetarea magistratilor
Furia nationala iscata contra magistratilor francezi l-a determinat pe Pascal Clement, ministrul Justitiei, sa inainteze Adunarii Nationale (Parlamentul francez), la 14 decembrie 2006, in numele Guvernului, trei proiecte de lege privind reforma justitiei. Acestea vor intari masurile disciplinare contra purtatorilor de robe, modul de intrare si pregatire a acestora in Magistratura. Mai important este ca se va infiinta institutia "Mediatorul Republicii", care sa primeasca de la cetateni plangerile contra magistratilor si sa decida, chiar si peste capul ministrului Justitiei (cel care are abilitatea de a sesiza CSM-ul francez cu actiuni disciplinare), trimiterea in judecata disciplinara a unui judecator sau procuror. Conceptul este o noutate, si este gandit astfel incat "Mediatorul Republicii" sa nu incalce independenta magistratilor. Dar nu prin tolerarea abaterilor magistratilor, ci prin mediatizarea lor. Astfel, verificarile "Mediatorului Republicii" (institutie administrativa independenta) efectuate pe marginea sesizarilor de la justitiabili se vor publica in monitorul oficial francez.
Spre comparatie cu sistemul nostru actual, la noi activitatea Inspectiei Judiciare din CSM (cea care constata abaterile unora dintre magistrati) lucreaza la secret. Nu se publica ceva decat daca presa insista pe un caz anume, si asta numai dupa ce se decide aplicarea unei sanctiuni. Cat despre cazurile musamalizate in faza cercetarilor preliminare, nici macar membrii CSM nu pot avea control asupra ei.
Trebuie spus ca in Franta, abaterile disciplinare sunt definite extrem de succint si general in lege: "orice abatere de la obligatiile functiei, de la onoare, delicatete si demnitate". Proiectul viitoarei legi privind intarirea disciplinei magistratilor francezi prevede instituirea unor masuri care sa poata sanctiona nerespectarea normelor de procedura civila si penala (prevedere introdusa recent in legea romana de catre parlamentari, dar fata de care Asociatia Magistratilor din Romania s-a impotrivit pe motiv ca astfel va fi afectata independenta judecatorilor si procurorilor), precum si posibilitatea suspendarii imediate din functie a magistratilor cu "manifestari patologice" de catre CSM sau ministrul Justitiei. Aceasta prevedere lipseste si din legea romana, CSM-ul nostru neputand sa-i suspende pe acei magistrati cu probleme psihice evidente, care continua sa stea in functie chiar si dupa ce au fost exclusi din Magistratura, doar pentru simplul fapt ca au formulat contestatie impotriva masurii de excludere.
Scuze pentru prostia magistratilor
"Afacerea Outreau" a inceput in 2001, cand in orasul francez cu acelasi nume, s-a reclamat un caz de abuz sexual asupra unor copii. Cercetarile procurorilor au dus la depistarea a 18 persoane (educatori, aprozi, oameni ai bisericii, taximetristi etc.), care ulterior au fost arestate pe perioade de la unu la patru ani, timp in care judecatorii au prelungit necontenit mandatele de arestare.
Excesul de zel al magistratilor a venit dupa scandalul din tara vecina Belgia, cunoscut sub numele "pedofilul Dutroux". Pe timpul arestului, una din persoane s-a sinucis in detentie luand o doza fatala de medicamente. Metodele aberante de ancheta ale minorilor, au dus la condamnarea in prima instanta a sase dintre acuzati. Ulterior a iesit la iveala ca totul a fost o constructie diletanta a magistratilor de caz, iar nevinovatii au fost achitati. Rezultatul acestui caz - extrem de mediatizat - a dus la distrugerea a 13 vieti, un mort in inchisoare, si a declansat o furie imensa a populatiei contra magistratilor vinovati. Judecatorul de fond, care a prelungit mereu mandatele, a fost pus sa dea explicatii in fata comisiei de ancheta a Parlamentului, audiere televizata in direct si in care i s-a tinut judecatorului o severa lectie morala. Dramatismul cazului l-a determinat pe presedintele Frantei Jacques Chirac sa prezinte scuze publice familiilor distruse, pentru prostia magistratilor. La fel a procedat si procurorul general al republicii, care a venit in sala de judecata neanuntat, chiar inaintea verdictului final de achitare, pentru a prezenta scuze in numele Justitiei franceze.
Politicienii francezi modifica legea
Ancheta parlamentara pe cazul "Outreau" a scos la iveala deficiente grave ale sistemului judiciar francez. S-au identificat o serie de disfunctii, care sunt identice cu cele din sistemul judiciar roman.
Mai precis ca judecatorii intra in paine, in complete unice la doar 24 de ani, varsta la care sunt nepregatiti profesional si o pot da usor in bara. S-a descoperit ca nu se respecta principiul de nevinovatie in anchete, ca procurorii au comportament inchizitorial si nu respecta intocmai procedurile. La fel si judecatorii, care au facut abuz de audieri de persoane, fara a permite accesul publicului in sala de judecata. Pe timpul anchetei parlamentare, unul din acuzatii achitati (distrus psihic dupa anii in care a fost aratat cu degetul ca pedofil) a avut o tentativa de sinucidere, iar acuzele publice aduse magistratilor de avocatii sai au produs o puternica emotie nationala. CSM-ul francez a reactionat cu nesimtire vizavi de audierea judecatorului vinovat si a trimis o scrisoare presedintelui Frantei Jacques Chirac in care a considerat necesar sa faca caz de "datoria nationala de a reaminti principiile fundamentale ale separatiei puterilor si independentei autoritatii judiciare".
Trebuie sa recunoastem ca si CSM-ul roman are frecvent atitudini asemanatoare, atunci cand se pune in discutie prestatia reprobabila a unui magistrat. Numai ca in Franta opinia publica, care este extrem de puternica, n-a stat cu mainile in san. Daca CSM a invocat "independenta" magistratilor pentru a-i proteja pe vinovati, Guvernul francez a trimis pe masa Parlamentului cele trei proiecte de lege de reforma a Justitiei, cu masuri dure de disciplinare a magistratilor.
Controlul inter-departamental
Problema independentei Justitiei framanta multe state europene. Conceptul de a fi independent, inclusiv prin a nu raspunde, si ca nici o alta putere a statului nu are voie sa se amestece in treburile Justitiei nu mai are multi sustinatori, decat in interiorul sistemului judiciar.
Asa cum puterea judecatoreasca are dreptul sa controleze acte ale Guvernului si sa traga la raspundere membri ai Executivului si Parlamentului pe motiv ca incalca legea, tot asa si celelalte puteri au dreptul sa pretinda ca un serviciu public aflat in slujba cetatenilor si platit de contribuabil, sa imparta corect dreptatea. Cum tendinta unor magistrati e de a se proteja, ascunzandu-se mereu dupa paravanul "independentei", refuzand sa-si faca curatenie in propria ograda, asistam la tendinte tot mai ferme ale celorlalte puteri de modificare a legilor, astfel incat oamenii legii sa plateasca. Iata, Franta, a pus pe tapet, in premiera, o institutie externa puterii judecatoresti, pentru constatarea abaterilor disciplinare si aducerea lor la cunostinta publicului, prin publicare in monitorul oficial.
Parlamentarii romani au modificat in toamna acestui an legile justitiei, introducand o abatere noua ("incalcarea normelor de procedura") si obligativitatea pentru statul roman de a initia actiuni in regres contra acelor magistrati care produc daune. Noua prevedere a provocat o serie de proteste din partea unor magistrati, asociatia judecatoarei Viorica Costiniu instigand chiar la greva. Desi, prin lege, magistratii nu au voie sa recurga la asemenea proteste, pe motiv ca nu le convine legea.
Premonitia lui Stanoiu
In 2003, intr-o discutie privata cu reporterii ZIUA, pe tema atributiilor ministrului in cercetarea disciplinara a magistratilor, ex-ministrul Justitiei, Rodica Stanoiu, ne-a declarat ca a avut o intalnire cu omologul ei francez. Acesta din urma i-a transmis sa nu fie prea permisiva in a acorda independenta magistratilor, in viitoarele legi de reforma, intrucat in Franta, unde s-a acordat libertate deplina (procurorul francez e la fel de independent ca judecatorul), "magistratii au scapat de sub control". Iata, deci, ca in Franta problema era veche, "Afacerea Outreau", care a explodat in 2005 fiind doar picatura care a umplut paharul. Stanoiu a sfarsit prin a ceda Consiliului Superior al Magistraturii mai toate atributiile ministrului.
Inscenari nepedepsite
Anual platim zeci de milioane de euro daune pentru prostia si necinstea unor magistrati. Pana azi nici unul insa nu a raspuns disciplinar, penal sau material pentru "erorile judecatoresti" cauzate, pentru trimiterile nejustificate in judecata sau pentru arestari neurmate de condamnari. Imense gafe judiciare, care au distrus oameni nevinovati, care au stat intre 2 si 12 ani in temnite, pentru fapte pe care nu le-au comis, au aparut ca ciupercile dupa ploaie in ultimii doi ani. Revoltatoarele cazuri au fost intens mediatizate de intreaga presa, insa CSM nu a luat nici o masura, nici macar nu s-a deranjat sa identifice raspunderile magistratilor din aceste dosare, pentru ca rezultatele sa fie prelucrate in colective, in scop preventiv.
CSM si AMR pe drumuri gresite
Asociatia Magistratilor din Romania - cea mai reprezentativa asociatie profesionala a magistratilor, condusa de judecatoarea Viorica Costiniu -, si-a concentrat eforturile in a minimaliza starea actuala negativa a Justitiei. La fel procedeaza si CSM, institutie sustinuta cu sume uriase de la buget. Prin comportamentul celor doua entitati, care nu inteleg sa curete Justitia de uscaturi, puterea judecatoreasca risca sa-si piarda gradul avansat de independenta castigat. O independenta pe care state ca Franta, Germania si altele nu o au. Daca CSM - AMR nu vor repune Justitia romana pe drumul cel drept, clasa politica va gasi metode eficiente legislative, de control, chiar daca masurile vor implica restrangerea independentei.