Peste 20 de milioane de oameni si-au votat constructia preferata pina acum, in dorinta de a stabili noile minuni ale lumii.

Turnul Eiffel se bucura anual de vizita a sase milioane de turisti curiosi. Taj Mahal este presarat cu jad, cristal, marmura si safir, transportate la Agra de o armata de 1.000 de elefanti. Stonehenge are de partea sa misterul istoriei si ineditul aparitiei. Concursul Cele 7 noi minuni ale lumii are ambitia de a aseza aceste constructii in locul Farului de la Alexandria, al Gradinilor suspendate ale Semiramidei din Babilon si in locul surorilor arhitectonice care nu mai exista azi decit cu numele. Pina acum au votat deja via Internet sau SMS peste 20 de milioane de persoane. In faza finala a concursului, oamenii au avut de ales intre 21 de candidate, piramidele de la Gizeh fiind singurele supravietuitoare din lista initiala a minunilor antice. Rezultatele vor fi anuntate la o data semnificativa: ziua a saptea din luna a saptea a lui 2007. Pina atunci, urnele ramin deschise pe site-ul www.new7wonders.com.

Survol peste umanitate

Ideea campaniei New 7 Wonders apartine elvetianului Bernard Weber, aviator, curator, producator de filme (fost asistent al lui Federico Fellini) si coordonator al muzeului Le Corbusier. Elvetianul a lansat in 2000 proiectul unui recensamint al minunilor lumii contemporane cu scopul de a stabili o lista a cladirilor si monumentelor care conteaza realmente pentru mostenirea culturala a umanitatii.

Initiativa lui Weber provine din pasiunea pentru calatorie. „Ma trag dintr-o mica tara din centrul Europei, unde, daca doreai sa calatoresti, erai practic obligat sa treci peste granita. Imediat ce am crescut indeajuns, am descoperit ca excursiile reprezinta una dintre cele mai mari placeri din viata mea. Nu e vorba despre un mod de a evada din viata comuna si plina de rutina, ci despre o aventura care iti permite sa vezi frumusetile de pe Pamint si maretia realizarilor umane", povesteste exploratorul elvetian.

Prin vot democratic

Ineditul proiectului de identificare a celor sapte noi minuni ale lumii vine si din maniera de vot. Daca minunile antice au fost selectate in jurul secolului II i. Chr. de catre un singur om, Filon din Bizant, de data aceasta avem de a face cu o metoda democratica.

„Vechile minuni ale lumii apartin antichitatii si, cu exceptia piramidelor, ele nu mai exista. In ultimii 2.000 de ani, nu am avut nici un sondaj de opinie referitor la realizarile omenirii, iar acum, la inceput de mileniu, este un prilej foarte bun pentru a determina cele sapte noi minuni ale lumii cu ajutorul celui mai cuprinzator vot global realizat pina acum", a explicat Weber in cadrul lansarii proiectului sau in portul din Sydney, pe 15 septembrie 2000, o data cu deschiderea Jocurilor Olimpice.

Chiar daca porneste de la lumea antica, proiectul curatorului elvetian este substantial diferit, pentru ca „minunile antice sint mai unitare la nivel cultural, fiind selectate in buna parte din bazinul mediteranean dominat de civilizatia greaca, pe cind azi totul e o chestiune de imagine si de mediatizare", afirma arh. Arpad Zachi, directorul revistei „Arhitext".

In plus, diversitatea creatiilor arhitectonice propuse acum tine nu doar de stilul arhitectonic, ci si de pozitionarea geografica: de la Stonehenge la Marele Zid Chinezesc, de la Insula Pastelui la ansamblul Kremlinului.

Vot romanesc pentru Acropole Initial, voturile au nominalizat sute de edificii, insa la inceputul acestui an, comitetul de arhitecti condus de fostul presedinte al UNESCO, profesorul Frederico Mayor, s-a oprit la 21 de monumente, selectate din alte 77 de edificii. Chiar daca in Top 77 nu se regaseste nici un obiectiv din Romania, arhitectul Arpad Zachi este de parere ca Voronetul ar fi meritat sa fie pe aceasta lista, ca un simbol al bisericilor moldovenesti de la acea vreme. Dintre cele 21 de finaliste, optiunea sa se indreapta spre Acropole (Atena), „pentru ca reprezinta cea mai rafinata si mai complexa sinteza arhitecturala, monumentul avind o incarcatura impresionanta de civilizatie". In ordinea preferintelor sale ar mai fi, pentru aceleasi motive, Machu Picchu si Piramidele egiptene. Arhitectul roman mai spune ca lista finalistelor este neomogena, cuprinzind si monumente fara nici o valoare simbolica. „Propuneri ca Statuia Libertatii ori ca aceea a Mintuitorului din Rio mi se par neserioase, pentru ca au doar o valoare de marca, de semn, si nu reprezinta niste simboluri de civilizatie", arata arh. Arpad Zachi.