Estonia si Letonia sint primele tari UE care si-au dublat standardul de viata la fiecare sase ani. Ele sint si primele foste state comuniste in care alegerile s-ar putea cistiga propunind reducerea cresterii economice.

Succesul trioului baltic este "rezultatul unor politici bune si al norocului", arata "The Economist", in editia sa electronica, explicind ca, pe linga mediul de afaceri propice, se adauga pozitionarea lor in preajma bogatelor piete ale tarilor nordice. Estonia a cultivat constant o relatie apropiata cu Finlanda, si-a cistigat reputatia de stat necorupt si a atras cele mai mari investitii straine. Statele baltice au depasit previziunile optimiste lansate anul trecut de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, cotate la 7-8% pentru Estonia si 6,4% pentru Letonia, inregistrind o crestere economica de 11, respectiv 6,9%. BERD apreciaza ca un asemenea ritm va aduce statele baltice la egalitate cu nivelul de trai din Portugalia, in decurs de numai un an.

Cheia succesului

Dupa mai bine de 50 de ani de regim sovietic, dorinta adoptarii cit mai rapide a modelului financiar occidental este usor de inteles, iar Letonia a inregistrat in ultimul an o crestere cu 90% a creditelor ipotecare si o dublare a imprumuturilor prin cardurile bancare. "Bancile straine sint motivul succesului nostru", a explicat pentru "The Economist" guvernatorul Bancii Nationale a Estoniei, tara in care 99% din sistemul bancar este detinut de bancile straine. Desi Estonia si Letonia au avut nu mai putin de 11 guverne in perioada 1991-2004, Letonia fiind numita chiar "Italia nordului", instabilitatea politica nu a afectat cresterea economica. S-a ajuns chiar la paradoxul electoral ca lozinca opozitiei in campania pentru alegerile din martie 2007 sa fie "banii nu aduc fericirea", liderul Mart Laar militind pentru reducerea cresterii economice. Motivul principal este faptul ca doar jumatate din cresterea de 90% este sustenabila, restul fiind generata de indatorarea fara limita a populatiei.

Efecte negative

Viteza cresterii economice a sporit in mod alarmant deficitul de cont curent, care se ridica la o medie de 15% din PIB, iar independenta limitata a bancilor nationale asupra dobinzilor a sporit si rata inflatiei. Desi salariile cresc constant (cu 14% in ultimele sase luni), Letonia si Estonia se confrunta cu o lipsa tot mai acuta a locurilor de munca. Aderarea la UE a dus la imigrarea a peste 100.000 de letoni, iar masura compensatorie de a importa forta de munca din statele fostei URSS nu este privita cu ochi buni, pentru ca ar spori deja ingrijoratorul procent al populatiei rusofone.