Presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania (USR), criticul literar Nicolae Manolescu, a facut, vineri, un apel pentru desecretizarea de catre organele competente a microfilmelor fostei securitati. "Unde sunt microfilmele? In ce depozit si cine le pazeste ca atare?", s-a intrebat, retoric, ambasadorul Romaniei la UNESCO. Raspunzandu-si siesi, Manolescu a afirmat ca este vorba de "aceiasi oameni care au organizat mineriadele si dosariada", in opinia sa "dosariada fiind, de fapt, o mineriada cu mult mai reusita". Manolescu considera ca o mare sansa pentru deconspirarea securitatii a fost ratata in timpul guvernarii CDR, din perioada 1996-2000. "I-am spus lui Emil Constantinescu, care candida la functia suprema in stat, sa puna paza inarmata la usa in care va fi depozitata arhiva securitatii", a spus presedintele USR, mentionand ca viitorul presedinte al Romaniei i-ar fi raspuns textual: "Daca fac una ca asta, ma omoara astia". Manolescu a declarat ca atunci a realizat ca acela care avea sa devina contracandidatul sau in alegerile prezidentiale din 1996 "stia mai multe, motiv pentru care merita sa fie presedinte". Totusi, Manolescu este de parere ca inca se mai poate face ceva pe calea vindecarii morale a societatii romanesti, "de vreme ce in ca nu miroase a microfilme arse".
Afirmatiile lui Nicolae Manolescu au fost facute in contextul lansarii , la USR, a cartii "Cazul Artur si exilul romanesc", aparuta recent sub egida Institutului National pentru Memoria Exilului Romanesc, la Editura Pro Historia. Lucrarea, avand la baza un bogat si inedit volum de documente provenite din arhiva Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Statului (CNSAS), demonstreaza, fara tagada, colaborarea poetului, eseistului si traducatorului Ion Caraion, pe numele sau adevarat Stelian Diaconescu, cu securitatea, prin notele informative (69 incluse in carte) date organului de politie politica sub numele conspirativ "Artur". "Cartea vine sa aseze lucrurile pe un fagas normal", a spus presedintele USR, mentionand ca este necesar sa fie cunoscute si alte asemenea cazuri de mari oameni de cultura romani care au facut pactul cu diavolul. Manolescu nu crede insa in asa-zisa cainta din 1967 a poetului, la trei ani dupa ce, in 1964, semnase, in inchisoare, un angajament cu securitatea, caracterizand acest act drept unul "tipic lui Caraion". Afirmand ca Ion Caraion a fost deopotriva "un instrument si o victima" a regimului comunist, criticul si istoricul literar Gabriel Dimisianu a declarat ca prestigiul literar al scriitorului, "unul dintre cei mai importanti creatori romani postbelici", a fost afectat drastic de colaborarea cu securitatea. "Din cauza lui Artur, Ion Caraion va trebui sa mai astepte multa vreme deplina recunoastere", a mai spus Gabriel Dimisianu.