Navala romanilor in Europa s-a produs in trei valuri migratoare dupa 1990. Autohtonii au experimentat mirajul Occidentului, s-au intors in Romania si au schimbat-o, spun sociologii.

Un roman din zece a muncit in strainatate in ultimii 17 ani, arata un raport realizat de Fundatia pentru o Societate Deschisa in colaborare cu Gallup, pe migratia romanilor intre 1990 si 2006. In primii ani dupa Revolutie, cinci autohtoni dintr-o mie paraseau tara in cautarea unui trai mai bun. In prezent, chiar daca au aflat ca banii se cistiga mai greu ca in Romania, procentul lor este de sase ori mai mare.

Primii s-au dus in Israel

Primul val migrationist s-a terminat in 1995. Protagonistii primelor iesiri in afara granitelor erau barbati de la oras, casatoriti, cu virste de 30 pina la 54 de ani, avind in spate scoala profesionala sau liceul. Ei au parasit tara prin firmele de intermediere, furati mai cu seama de piata muncii din Israel si din Turcia. „In istoria migrarii exista o prima etapa de cautare individuala, o a doua de cautare comunitara, in care se cauta destinatiile cele mai potrivite, iar a treia este cea in care romanii s-au asezat in locurile adecvate si emigrantii stiu deja foarte bine unde sa mearga", descrie fenomenul sociologul Dumitru Sandu, coordonatorul raportului.

Tinerii fara studii iau locul orasenilor

A doua etapa, care a tinut pina in 2001, a pastrat dominatia barbatilor, dar migratorii au luat la ochi in primul rind Italia, Israelul trecind pe locul 2. Tot atunci s-a dublat si numarul romanilor plecati in strainatate cu ajutorul apropiatilor si a crescut si proportia muncitorilor ilegali, care in ultimii cinci ani a ajuns la jumatate din totalul plecatilor. Accesul liber in spatiul Schengen, obtinut in 2002, i-a impins de la spate pe romani sa ingroase rindurile emigrantilor, lucrul in strainatate devenind un fenomen de masa (intre 1 si 2,8% anual). In aceasta a treia perioada, tinerii pina in 30 de ani devin principalii actori ai migrarii, iar Moldova este cel mai important exportator de muncitori in strainatate, urmata de Muntenia si Transilvania. Italia si Spania au ramas principalele destinatii, dar raportul dintre barbati si femei s-a echilibrat. Tot acum, satenii ii ajung din urma pe oraseni la cautarea lucrului peste hotare si sporeste considerabil numarul emigrantilor cu diplome gimnaziale. In schimb, absolventii de invatamint superior isi raresc considerabil rindurile. In prezent, fenomenul plecarii temporare la lucru in strainatate este de aproximativ trei ori mai intens decit acum patru ani: aproape toti barbatii romani ajunsi peste hotare iau calea santierelor sau se duc la cimp, in timp ce aproape 90% dintre femei aleg menajul. In plus, studiul arata ca peste un milion de romani ar imbratisa munca in strainatate in urmatorul an, mai ales cei care au mai dat piept cu aceasta experienta. Tinerii sint primii la apel in acest caz, in special cei din Moldova si Banat, chiar daca multi dintre ei nu si-au pus la punct nici un aranjament de plecare, ci doar ii macina gindul.

Schimbari in tara

Experienta muncii peste hotare a schimbat nu numai nivelul de trai al celor plecati, dar si mentalitatea lor si a celor din jur. „Asumarea riscului unei afaceri este o trasatura specifica pentru cei care lucreaza in strainatate. Munca peste hotare nu este pentru ei decit o etapa spre deschiderea unei afaceri personale in Romania in domeniul comertului si al serviciilor si mai putin in agricultura", spune sociologul Alexandru Toth, director de proiecte la Gallup Organisation Romania. In ultimii cinci ani, 10% dintre acesti migranti au inceput o afacere si alti 25% intentioneaza sa faca acelasi lucru, pe cind la nivelul intregii populatii, doar 3% si-au deschis o afacere personala. O dovada a faptului ca spiritul antreprenorial predomina printre constructorii si capsunarii de peste hotare reiese si din atitudinea lor fata de munca. Astfel, 90% sustin ca „succesul inseamna risc" si 61% afirma ca munca are o importanta foarte mare, aceasta opinie fiind impartasita, la nivel national, de mai putin de jumatate din populatie. Banii capsunarilor ajung la 7% dintre familiile din Romania, iar majoritatea sint investiti in constructia sau cumpararea unei noi case, respectiv in renovarea locuintei existente. Din banii ramasi, jumatate dintre familii cumpara electrocasnice, iar o treime isi iau masina.

Mentalitate de import

„Cei ce se intorc nu doar ca au o alta etica a muncii, dar sint mult mai interesati de problemele politice si de viata publica", spune sociologul Dumitru Sandu.

De exemplu, jumatate dintre cei intorsi in tara sint nemultumiti de felul in care merg lucrurile in Romania, in vreme ce la nivel global, numai un sfert impartasesc aceasta opinie. La fel, daca aproape 60 de procente dintre migranti apreciaza ca „locurile de munca sint o problema foarte grava in propria localitate", numai 44 de procente dintre cei din gospodarii fara experienta de migratie sint de acord cu aceasta formulare.

Migrantii mai cred, in ponderi semnificativ mai mari decit restul romanilor, ca timpul liber, politica si prietenii sint foarte importante pentru viata lor. Aceasta schimbare de mentalitati vine din „interactiunea cu medii diferite si cu purtatori ai altor culturi", arata Dumitru Sandu. Sociologul precizeaza ca „schimbarea de mentalitate ca urmare a migratiei pentru lucru este perceputa in cel mai inalt grad de catre cei care au lucrat efectiv in afara tarii (60%), fata de numai 38% din totalul esantionului".

Una peste alta, studiile arata ca pentru mai mult de jumatate din populatie „fenomenul migratiei este unul pozitiv, bun si necesar", conchide Sandu. Printre caracteristicile migrantilor se numara faptul ca „ajung mai instariti", spun patru din cinci romani, dar si ca „se ajuta mai bine cu cei de acasa" sau ca divorteaza mai usor, cred 43% dintre respondenti.

Spania este o gazda mai buna decit Italia In ultimii cinci ani, jumatate din migratia temporara a avut ca destinatie Italia, in timp ce capsunarii spanioli au reprezentat doar un sfert din totalul de emigranti pentru munca. „Majoritatea acestora lucreaza ilegal, gasind de lucru printr-o retea a prietenilor si rudelor", afirma doctorandul in sociologie Monica Serban. Ea spune ca in Spania se observa o crestere a numarului de persoane care lucreaza cu acte in regula datorita acordului din 2002 dintre aceasta tara si Oficiul National al Fortei de Munca din Romania. De obicei, migrantii parcurg un traseu cu „statii obligatorii". Un barbat incepe cu munca necalificata in constructii sau agricultura, apoi din „peon" devine muncitor cu acte intr-o fabrica. Mai apoi, ultima moda este sa devii „vigilante", adica „paznic", arata Serban. In Italia, neexistind facilitatile din statul iberic, „majoritatea lucreaza ilegal, dar au reusit sa se integreze, sa aiba un loc de munca stabil, dorind sa treaca din domeniul constructiilor si al agriculturii in cel al serviciilor", a aratat Ana Bleahu, doctorand in sociologie. Ea a precizat ca recrutarea pentru munca ilegala in constructii si in agricultura se face in asa-numitele „depozite", care sint de fapt niste statii de autobuz sau locuri de linga magazinele de constructii, unde romanii sint alesi in fiecare dimineata de patronii italieni. Studiul arata ca, intre 1999 si 2003, o medie de 15.000 de romani obtineau anual permis de rezidenta in Italia, numarul dublindu-se in 2004 si ajungind la 300.000 anul trecut.