Benyatov, omul lui Maschitskiy

Curtea de Apel Bucuresti a luat in discutie, ieri, propunerea procurorilor privind prelungirea mandatelor de arestare a inculpatilor din "lotul Stancev" , acuzati de spionaj si tradare, in baza unor noi probe, la dosar fiind anexate transcrieri ale unor convorbiri privind implicarea ministrului Zsolt Nagy. Mandatele de arestare preventiva ale celor patru acuzati, Dorinel Mucea, Radu Donciu, Vadim Benyatov (foto) si Stamen Stancev expira la data de 18 decembrie, iar decizia Curtii mai poate fi contestata doar la instanta suprema.
Dosarul privatizarilor cuprinde deja 61 de volume, adica aproximativ 42.000 de file. Potrivit procurorilor, Vadim Benyatov si Dorinel Mucea mai erau implicati si in sprijinirea grupului international Marco in Romania, care controleaza industria autohtona de aluminiu, compania urmarind promovarea, prin mijloace necunoscute, a afacerilor derulate in tara noastra, in detrimentul economiei nationale. Grupul Marco, controleaza la ora actuala industria de aluminiu, fiind actionar majoritar al firmelor Alro SA, Alprom SA, ambele din Slatina si Alum Sa Tulcea, acestea constituindu-se si in cel mai mare consumator de energie electrica din Romania. Potrivit Mediafax, cu ajutorul lui Benyatov, reprezentantii grupului, presedintele Vitaly Maschitskiy, vicepresedintele Valery Krasnov si directorul pentru Romania, Marian Nastase, au fost implicati in atragerea si consolidarea relatiilor cu diverse persoane din mediul de decizie romanesc, in vederea promovarii intereselor proprii. Benyatov a fost cooptat de grupul Marco datorita relatiilor foarte bune pe care le avea la nivelul conducerii Ministerului Economiei si Comertului (MEC), prin intermediul lui Stamen Stancev. Grupul urmarea exploatarea in comun, intr-un eventual consortiu, a profitului obtinut din vanzarea pe piata liberalizata a excedentului de energie electrica care urma sa fie contractata in numele SC Alro SA, la un pret preferential. Astfel, ajutat de Vadim Benyatov, presedintele Vitaly Maschitskiy ar fi incercat sa impuna partii romane includerea in contractul de finantare a constructiei reactoarelor 3 si 4 ale Centralei Cernavoda a unei clauze. Aceasta viza garantarea imprumutului ce urma sa fie acordat de o institutie multinationala, cu un contract de furnizare catre Alro SA pe termen lung a energiei produse.
Conturile din Austria in atentia anchetatorilor
Procurorii sustin ca au indicii clare ca membrii grupului condus de bulgarul Stancev alimentau mai multe conturi austrice deschise la Bank Austria Creditanstalt. La aceasta concluzie s-ar fi ajuns dupa perchezitia efectuata la locuinta lui Radu Donciu, in 8 decembrie, unde ar fi fost gasite 16 file ce reprezentau extrase de cont. Titularul era chiar fostul functionar ministerial. In timpul perchezitiei au mai fost depistate: nota de fundamentare a strategiei de privatizare a SC Complexul Energetic Rovinari SA, fiecare fila purtand stampila cu mentiunea "confidential nemultiplicabil", dar si hotararea cu privire la aprobarea acestei strategii.
Totodata, procurorii au mai gasit Nota privind aprobarea strategiei de privatizare a SC Romaero SA si SC Avioane Craiova SA. Membrii retelei conduse de bulgarul Stancev sunt, de asemenea, acuzati ca au transmis informatii cu privire la privatizarea SC Electrica Muntenia Sud. Conform procurorilor, datele si documentele au fost comunicate anterior publicarii ofertelor de privatizare sau alegere a consultantului de catre ministerele cu aceste atributii.
Pericolul social ar fi dat de faptul ca "statul roman a fost pus in imposibilitatea de a-si proteja bunurile apartinand domeniilor de interes strategic, de chiar cei care aveau obligatia asigurarii protectiei acestor domenii creand sansele unui folos ilicit al organizatiilor internationale reprezentate de peroanele mentionate in schema relationala aflata la dosarul cauzei", se arata in referat. Astfel, potrivit articolului 3 al Hotararii de Guvern numarul 546/2005 privind privatizarea Electrica Muntenia Sud, acest proces se realiza prin dobandirea de catre un investitor strategic a unui pachet de actiuni, reprezentand 67,5 la suta din capitalul social al acestei societati.
Totodata, conform referatului Parchetului General, in data de 28 august, Stancev i-a cerut lui Gabor Kerekes sa verifice daca telefoanele sale sunt ascultate in Romania. Stancev era de parere ca daca membrii retelei folosesc cartele telefonice austriece sau engleze, "nu pot fi interceptati de autoritatile romane".
La randul sau, Zsolt Nagy neaga ca ar fi verificat daca telefoanele celor implicati in reteaua lui Stancev sunt ascultate si sustine ca institutia pe care o conduce nu are mijloace tehnice care sa permita acesta operatiune. "Nu am facut niciodata asa ceva, nu am avut motivatia, nici mijloacele si nici posibilitatea de a verifica daca unele telefoane sunt sau nu ascultate". "MCTI nu are atributii in sfera ascultarii sau inregistrarii convorbirilor telefonice si nu dispune de mijloace tehnice pentru a realiza acest lucru", a declarat Nagy. Insa, potrivit Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ministrul a verificat permanent daca discutiile telefonice ale acuzatilor de spionaj si constituire a unui grup infractional sunt monitorizate.

---

Despre autor: